Specia vizată: Ursul brun – Ursus arctos arctos
Obiectiv: Oferirea unui suport științific și tehnic în vederea definirii oficiale pentru categoria ”urșilor habituați”, ca fundament pentru elaborarea viitoarelor reglementări legale și a politicilor de management faunistic.
- Cadrul general:
Specia urs brun ( Ursus arctos arctos) ocupă o poziție cheie în ecosistemele montane, deluroase și depresionare din România, având un rol esențial în reglarea lanțurilor trofice și în menținerea echilibrului ecologic. În ultimele două decenii, însă, interacțiunile frecvente cu factorul antropic au determinat o schimbare semnificativă a comportamentului în rândul unei părți din populație, fenomen cunoscut în lumea științifică sub denumirea de habituare.
Habituarea, în general la faună, presupune pierderea reacției naturale (răspunsului comportamental natural) de evitare a omului (prezenței umane) și apariția unui (manifestând) comportament deviant de hrănire, prin accesarea repetată* a surselor artificiale de hrană (deșeuri menajere, hrănire din culturile (compensatorie din resursele agro-antropice)*, gospodăriile oamenilor, spațiile de coabitare umană, hrănire intenționată de către om, etc.).
Fenomenul de habituare a urșilor bruni cunoaște o creștere semnificativă în România, în special în zonele montane turistice și periurbane.
Această analiză investighează efectele ecologice ale habituării asupra populației de Ursus arctos arctos, cu accent pe modificările de comportament, structura demografică și riscul de consangvinizare a unei subpopulații semi-sălbatice (segment de populație cu comportament deviant antropogen). Rezultatele indică faptul că habituarea afectează în special femelele cu pui (unitățile reproductive) și urșii tineri (exemplarele juvenile și subadulte), influențează negativ ritmul somnului de iarnă, modifică detrimental dinamica adaptativă a populației, perpetuând comportametele deviante prin mecanisme de învățare socială și crește artificial rata de supraviețuire juvenilă și subadultă și proporția de retenție la aceste clase de vârstă*. Dacă fenomenul nu este gestionat corespunzător, există riscul apariției unei populații dependente de om (antropo-condiționate), cu consecințe grave pentru conservarea pe termen lung a speciei.
A.1.Necesitatea definiției
Necesitatea definirii oficiale a categoriei de urși habituați în România derivă din creșterea frecvenței interacțiunilor dintre ursul brun (Ursus arctos arctos) și comunitățile umane, ca urmare a accesului constant al acestor animale la surse artificiale de hrană și a pierderii (diminuării progresive) a instinctului natural de evitare a omului, care le determină să dezvolte comportamente deviante, cu risc major de conflict.
Practic, fără o definiție a urșilor habituați, nu se poate construi un cadru coerent și eficient de prevenție, intervenție și educație publică (informare și conștientizare la nivel comunitar), iar gestionarea acestei categorii de urși rămâne haotică și ineficientă (lipsită de eficiență operațională).
A.2. Definiție urs habituat în România
Un urs habituat reprezintă un exemplar din specia urs brun ( Ursus arctos arctos), în urma contactului repetat și necontrolat cu omul și a accesului frecvent la surse antropice de hrană (resurse trofice de origine antropică), dezvoltă un comportament deviat, pierzând reacția (caracterizat prin pierderea răspunsului) naturală de evitare a prezenței umane, și generând riscuri crescute pentru integritatea corporală a persoanelor sau integritatea bunurilor materiale
! Un exemplar care accesează ocazional o sursă antropică de hrană și răspunde prompt la stimuli de descurajare, nu poate fi considerat habituat, întrucât nu prezintă un comportament deviant consolidat.
A.3. Etapele fenomenului de habituare
a) Etapa de explorare (faza de inițiere): Ursul, de regulă juvenil, detectează stimulii antropici (mirosuri de hrană, sunete) de la distanță și se apropie de marginea habitatului uman. Vizitele sunt rare, nocturne, iar comportamentul este vigilent. Această fază este adesea ignorată de autorități, deși este ideală pentru prevenție.
b) Etapa de condiționare pozitivă (faza de învățare): Prin expunere repetată la hrană accesibilă, urșii dezvoltă o asociere clară între prezența umană și recompensă. Comportamentul devine predictibil, iar urșii vizitează zilnic aceleași locații. Se modifică ritmul circadian (devin activi și ziua) și pot fi observați în locuri aglomerate (stațiuni, parcări).
c) Etapa de familiarizare (faza de toleranță): Ursul își reduce treptat distanța de siguranță față de oameni și infrastructură, revine periodic și înregistrează zonele antropice ca parte a arealului său de hrănire. De obicei, nu există interacțiune directă, dar apar daune la pubele sau grădini.
d) Etapa de asumare teritorială (faza de dominare): Exemplarele condiționate controlează zonele cu resurse (ex. containere), pot alunga alți urși nehabituati, iar comportamentul devine agresiv dacă accesul la hrană este blocat. Se pot produce incidente cu distrugere de bunuri, pătrundere în locuințe sau accidente rutiere frecvente.
e) Etapa conflictuală ireversibilă (faza de problemă gravă): Ursul își pierde complet frica față de om, devine diurn, agresiv defensiv și rezistent la măsuri de alungare. Aceste exemplare nu pot fi reabilitate în majoritatea cazurilor. Intervențiile includ relocarea forțată sau eutanasierea, conform ghidurilor IUCN și EAZA.
Pentru o bună coabitare a omului cu ursul este necesar a se pune în echilibru atât necesitățile omului pentru a trăi în siguranță, cât și necesitățile ursului pentru a se conserva pe termen lung, astfel încât interacțiunile dintre aceștia să fie minime și cu cât mai puține efecte negative!
Data: 01.10.2025 Material elaborat de: Ramon JURJ
Cercetător științific – CSIII / INCDS Marin Drăcea – Secția Cinegetică Brașov
Expert faună: Proiect Implementarea Planului național de acțiune pentru conservarea populației
de urs brun din România / IPA Urs/INCDS/MMAP (2022-2025)
Membru în grupul de lucru pentru conservarea carnivorelor mari din România (2005-2025)/
MMAP O.M. 10/2024.
Manager proiect LIFE FOR BEAR/ Conservarea populației de urs brun din România(2014-2022)
Coordonator realizare: Plan de acțiune național pentru conservarea populației de urs brun din România aprobat prin O.M. 625/2018 / MMAP
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
- Proiectul: Implementarea Planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România / IPA Urs/ MMAP/ INCDS/RPLPK/RNP (2022-2025);
- Conferința internațională: „28th IBA Conference - The International Association for Bear Research and Management ” – abstracte prezentări / Canada (2024)
- Proiectul: Conservarea populației de urs brun din România / LIFE FOR BEAR/INCDS/ MMAP/Fundația Carpați (2014-2021);
- Studiu: Raport final de analiză a conflictelor om-urs / Fundația Carpați/INCDS (2015-2021)
- Cadru legal: LEGE nr. 407 din 9 noiembrie 2006vânătorii și a protecției fondului cinegetic (la zi)
- Cadru legal: ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 81 din 21 iulie 2021privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora, în intravilanul localităților, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (la zi);
- Publicație: Relocation monitoring. Crupi et al. (2020).
- Cadru legal: ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice (la zi)
- Proiectul: Prevenirea Coliziunilor Animal – Autovehicul: Demonstrarea bunelor practici care vizează speciile prioritare / LIFE SAVE CROSSING/INCDS (2018-2023);
- Proiectul: Functional connectivity and ecological sustainability of European ecological networks: a case study with the brown bear /BearConnect /INCDS (2017-2020);
- Ghid: Guidelines for bear-human coexistence management/ IUCN (2020);
- Publicație: Human-Wildlife Conflict Response. IUCN (2020).
- Cadru legal: O.M. 625/2018 / MMAP - Plan de acțiune național pentru conservarea populației de urs brun din România
- Proiectul: Coridoare ecologice pentru habitate si specii in Romania /COREHABS/INCDS UNITBV (2015-2016)
- Publicație: Management of habituated bears. Baruch-Mordo et al. (2014).
- Publicație: Brown bear behavior in human-modified landscapes. Wildlife Biology / Ciucci, P., et al. (2014).
- Publicație: Large carnivore monitoring. Kaczensky et al. (2011).
- Publicație: Human–bear conflicts. Hopkins et al. (2010).
- Publicație: Aversive Conditioning. Mazur, R. (2010).
- Asistență tehnică – Capturarea și relocarea a 25 exemplare urs de pe teritoriul orașului Sinaia/ICAS (2009)
- Asistență tehnică privind monitorizarea populației de urs în bazinul văii Prahovei, depresiunea Țara Bârsei și Miercurea Ciuc/ICAS (2007-2008)
- Proiectul: Identificarea şi conceperea unor metode de compensare a pagubelor produse de carnivorele mari (urs, lup şi râs). Elaborarea planului de management al conflictelor provocate de carnivorele mari / ICAS (2007)
- Proiect: Realizarea planurilor de management și acțiune al populațiilor de urs, lup și râs din România / ICAS/ MMDD (2006-2008)
- Proiectul: Bear etology around Romania (B.E.A.R.) – Monitorizarea urșilor prin sisteme GPS, prin testarea satelitul Galileo GSL /European Global Navigation Satellite Sistemes Agency /ICAS (2006-2007)
- Proiectul: Safeguarding the Romanian Carpathian ecological network - Reţele ecologice europene pentru carnivorele mari/ ICAS (2003-2005)
- Publicație: Bear Attacks - Herrero, S. (2005)
- Proiect: Urșii habituaţi– relocare şi management cinegetic/WSPA/Fundația Carpați (2005-2006)
- Publicație: Actions to reduce human-bear conflicts. Ursus / Swenson, J.E. (2000).
- Publicație: Bear Management Parks Canada. Gunther et al. (2004).
- Proiectul Carpathian Large Carnivore Project „Proiectul Carnivorele Mari din Carpați”/ICAS/Fundația Carpați (1999-2001)
- Proiectul: Planul si obiectivele unei regiuni de dezvoltare pentru conflictele generate de carnivorele mari in aria Parcului National Piatra Craiului/ Fundația Carpați (1999-2001)
- Observații personale în teren: Comportamentul urșilor habituați / Ramon JURJ (1998-2025)
*repetată - ține de învățarea condiționată, fixarea comportamentului, dacă nu e descurajat ferm; tipar de comportament stabil, bazat pe memorie și recompensă, nu pe pericol
* resursele agro-antropice- includ orice formă de activitate agro-zootehnică si horticolă desfașurată de om (livezi, pășuni artificiale, culturi agricole sau plantații)
* proporția de retenție - capacitatea facilă a indivizilor de a rămâne integrați în cadrul populației
