Cel mai mare eșec politic al candidatului USR la Primăria București a fost cel înregistrat la alegerile europarlamentare, atunci când din postura de președinte al partidului, USR a câștigat doar 8,53% din voturile alegătorilor. La scurt timp după publicarea rezultatelor a demisionat, la conducere venind Elena Lasconi.
Acum, fostul lider al USR încearcă să se întoarcă în prima linie a politicii românești printr-o victorie în cea mai tensionată și complicată cursă electorală după cea pentru Palatul Cotroceni. E susținut în acest demers și de Nicușor Dan, președintele României.
Citate relevante extrase din discuția cu deputatul USR Cătălin Drulă, candidat în alegerile pentru Primăria București din 7 decembrie 2025.
- „Primul lucru pe care îl voi face ca primar, dacă voi câștiga alegerile, va fi aplicarea referendumurilor. Acolo se află cheia pentru a reclădi acest oraș.”
- „Vreau ca Bucureștiul să continue pe drumul onest început de Nicușor Dan și să devină un oraș care funcționează, nu doar se descurcă.”
- „Mafia imobiliară a găsit intrarea la sectoare și a distrus părți întregi din oraș.”
- „Avem nevoie de un singur centru de decizie pentru urbanism, la Primăria Capitalei. Bucureștiul este un singur oraș, nu șapte.”
- „Referendumul nu e un sondaj de opinie, e o decizie. Politicienii trebuie doar să o aplice.”
- „E aberant să avem bugete separate pentru același oraș. Sectoarele nu sunt regate independente.”
- „Traficul nu e o problemă de mașini, e o problemă de mobilitate. Soluția e transportul public integrat.”
- „Cu banii de pe o fântână cântătoare se pot face 200 de treceri de pietoni supraînălțate.”
- „Fuziunea ELCEN – Termoenergetica este cheia pentru ca bucureștenii să nu mai stea în frig.”
- „Poluarea se combate cu transport electric, spații verzi și reguli aplicate cu fermitate. Nu cu declarații.”
- „Un oraș funcționează și pe baza sistemelor care nu se văd: țevi sau consolidări de clădiri. Acolo se poate observa seriozitatea administrației locale.”
Textul de mai jos este o versiune redusă a interviului video de o oră și jumătate în care sunt prezentate răspunsurile lui Cătălin Drulă la o parte din temele abordate. Pentru discuția integrală, urmăriți versiunea video.
De ce vreți să fiți primarul Bucureștiului?
Îmi doresc ca acest oraș să continue pe drumul onest început de Nicușor Dan. Vreau să realizăm proiecte mari de dezvoltare și ca principalele coordonate ale orașului – bugetul și urbanismul – să urmeze voința exprimată de bucureșteni prin referendumul votat anul trecut.
Trebuie un buget unic metropolitan care să finanțeze marile priorități, așa cum exista până în 2001, și o singură autoritate care gestionează urbanismul. Actualul sistem, cu șapte entități diferite, a permis mafiei imobiliare să intre în primăriile de sector și să distrugă părți întregi ale orașului.
Când vorbiți despre mafia imobiliară, la ce vă referiți mai exact?
Sunt rețele de corupție care construiesc ilegal și haotic, fără infrastructură și fără respect pentru oameni. Avem exemple în Sectorul 4, în zona Metalurgiei, unde zeci de mii de locuitori nu au grădinițe, trotuare sau locuri de joacă. Aceleași tipare apar și în Sectorul 2, unde terenuri din parcuri publice au fost retrocedate ilegal. Un caz notoriu este blocul-schelet de pe Barbu Văcărescu, construit pe baza unui PUZ (Plan Urbanistic Zonal) abuziv, într-o zonă care trebuia să rămână verde.
Această mafie funcționează cu sprijin politic?
Da. Retrocedările ilegale, precum cele din Parcul Verdi sau Parcul IOR, au fost aprobate de administrații locale corupte.
Gabriela Firea a promovat PUZ-uri de sector care permiteau construirea pe spații verzi și pe malurile lacurilor. Aceste acte au fost suspendate în instanță, dar procesele durează ani întregi. De aceea, e nevoie de o reformă reală: un singur centru de decizie pentru urbanism, la nivelul Primăriei Capitalei.
Totuși, multe dintre aceste probleme nu s-au rezolvat nici în mandatul lui Nicușor Dan. De ce?
Pentru că Primăria Capitalei are competență urbanistică doar pe 7% din suprafața orașului. Restul ține de sectoare.
Nicușor Dan a promovat referendumul pentru ca întreaga planificare urbană să revină Capitalei. Bucureștenii au votat covârșitor pentru acest lucru. Rolul meu este să duc la capăt acea decizie democratică. Referendumul e expresia voinței populare – nu se discută, se aplică.
Ce se întâmplă cu cea de a doua temă a referendumului, aceea privind bugetul unic?
E la fel de importantă. Până în 2001, Bucureștiul avea un buget unic. Adrian Năstase l-a împărțit între sectoare pentru a-l limita pe Traian Băsescu, primar general atunci. De atunci, orașul a fost fragmentat artificial.
Sectoarele nu sunt orașe independente, ar trebui să fie simple subdiviziuni administrative. Astăzi, baronii de sector trag orașul în direcții diferite, iar Bucureștiul nu mai are coerență.
PSD și PNL sunt fericite cu acest sistem: fiecare controlează o parte. Dar pentru bucureșteni e un dezastru. Nicușor Dan a propus referendumul tocmai pentru a corecta această nedreptate. Eu am depus deja proiectul de lege care-l pune în aplicare.
Contracandidații dvs nu par să susțină această idee.
Unii, cum e Ciprian Ciucu, spun că sectoarele trebuie să rămână autonome. Este o eroare de logică democratică: nu mai discutăm o idee, ci implementăm voința exprimată de cetățeni. Referendumul nu e un sondaj de opinie, e o decizie.
Cum sunt bucureștenii, în opinia dvs?
Sunt direcți, grăbiți, plini de energie. Bucureștiul e un oraș viu, creativ, dar și stresant. Trebuie să învățăm să conviețuim. Administrația are datoria să creeze spații în care pietonii, bicicliștii și transportul public coexistă armonios. Un oraș civilizat e acela în care oamenii pot alege cum să circule, fără să se calce în picioare.
Ajungem la trafic – una dintre cele mai mari nemulțumiri. Ce soluții propuneți?
Soluția reală este transportul public. Metroul trebuie integrat cu STB într-un sistem unic metropolitan. În prezent, Metrorex ține de Ministerul Transporturilor, iar STB de Primărie. Dacă vrem o mobilitate coerentă, trebuie să fie împreună.
Veniturile din taxele bucureștenilor sunt de 15 miliarde de lei (3 miliarde de euro), dar doar o treime ajung la Primăria Capitalei.
Cu resursele actuale, nu putem face minuni. Dacă s-ar implementa referendumul bugetar, am putea investi în extinderea magistralei M5 – axa est-vest a orașului – și în modernizarea flotei de transport public.
Cât ar costa finalizarea magistralei M5?
Aproximativ 2 miliarde de euro. Dacă am avea 5 miliarde de lei suplimentar anual (1 miliard de euro), 2 miliarde de lei (aproximativ 400 de milioane de euro) s-ar duce acolo, 1 miliard de lei la fuziunea ELCEN–Termoenergetica, iar restul la reabilitarea bulevardelor. Acum nu sunt acești bani, dar oamenii critică primăria ca și cum i-ar avea.
În afara metroului, ce planuri aveți pentru transportul de suprafață?
Trebuie extinse liniile de tramvai și realizate inele de transport. Liniile 1, 10, 41 pot fi conectate pentru a crea un sistem circular.
Trebuie și mai multe benzi unice pentru autobuze – unde s-au implementat, se vede diferența. Pe Bulevardul Regele Mihai I, autobuzul face 2 minute, automobilul - 10. Acolo oamenii aleg transportul public pentru că e mai eficient.
Trebuie, totodată, o strategie bazată pe date. Avem nevoie de un sistem de monitorizare a traficului și de semaforizare inteligentă. Bucureștiul funcționează haotic – fiecare sector își face propria infrastructură rutieră, fără coordonare.
Cum vedeți rețeaua rutieră și inelele de circulație?
Inelul A0, proiect la care am lucrat ca ministru, este esențial. O parte e deja în funcțiune. Va scoate traficul de tranzit din oraș.
În interiorul orașului trebuie completate inelele median și interior, pentru a devia fluxurile din centru. Cu cât le închizi mai mult, cu atât eliberezi bulevardele principale.
E nevoie și de pasaje subterane la intersecțiile aglomerate – Răzoare, Piața Victoriei, Universitate – dar nu pentru a face autostrăzi urbane, ci pentru a separa fluxurile.
Cum se poate ordona traficul?
Prin reguli clare și disciplină. Nu putem continua cu patru benzi pe care fiecare merge pe unde vrea. Semaforizarea trebuie unificată la nivel de oraș, nu pe sectoare. Trecerile de pietoni trebuie reamenajate pentru siguranță – o soluție simplă și ieftină.
Din păcate, se aruncă bani pe fântâni muzicale și pe fațade luminoase în loc de investiții utile. Cu banii pentru o fântână cântătoare se pot face 200 de treceri de pietoni supraînălțate.
Încălzirea locuințelor și apa caldă rămân probleme critice pentru locuitorii orașului. Cum le rezolvați?
Primul pas este fuziunea ELCEN–Termoenergetica. Avem două entități care depind una de cealaltă, dar nu colaborează. Fuziunea ar aduce eficiență și ar elimina pierderile din birocrație. Costul e de aproximativ 1 miliard de lei – o sumă care poate fi acoperită doar dacă avem un buget metropolitan unificat.
În ultimii ani s-au reabilitat 200 kilometri de conducte subterane, după 30 de ani de stagnare. Mai sunt 800 de kilometri. La ritmul actual, ar dura 16 ani. Reabilitarea trebuie încheiată în 5-6.
Vreau să introduc o hartă digitală publică a rețelei de termoficare, cu segmentele reabilitate, avariile și proiectele viitoare. Transparența e esențială pentru ca oamenii să vadă progresul real.
Cum abordați fenomenul poluării, o altă rană deschisă a orașului?
Poluarea vine din trafic, arderi ilegale și lipsa spațiilor verzi. Trebuie combătută simultan. În primul rând, modernizăm termoficarea pentru a elimina păcura. Apoi, protejăm și extindem spațiile verzi. Parcurile, grădinile și lacurile trebuie să devină coridoare verzi continue.
Retrocedările ilegale – cum s-au făcut în Parcul IOR – trebuie atacate în instanță și anulate. Primăria are obligația să apere patrimoniul public, nu să-l predea unor moștenitori dubioși.
Există proiecte de curățare și amenajare a lacurilor orașului, în mare parte, lăsate în paragină?
Bucureștiul are un lanț natural de lacuri – Colentina, Tei, Floreasca, Morii – care pot deveni zone de agrement și trasee de promenadă. Trebuie reamenajate malurile, curățate albiile și refăcut circuitul de apă. Aceste lacuri sunt o comoară ignorată. În unele locuri s-au construit case până la marginea apei, în mod ilegal. Trebuie redeschise publicului.
Ce părere aveți despre avalanșa de panouri publicitare din oraș?
E o mafie mai mică, dar extrem de vizibilă. Panouri și ecrane LED montate fără autorizații, care poluează vizual și distrag șoferii. În centrul orașului, multe sunt pur și simplu ilegale. Trebuie făcut un audit complet și demontate toate cele care n-au avizul Primăriei Capitalei. Într-un oraș european nu vezi asemenea haos vizual.
Cum combateți arderile ilegale din jurul orașului?
Prin supraveghere tehnologică. Vreau camere și senzori de aer conectați în timp real la Poliția Locală și Garda de Mediu.
Arderile de cabluri din Ilfov ne otrăvesc aerul, dar autoritățile pasează vina de la una la cealaltă. Primăria Capitalei trebuie să creeze un Comandament Anti-Poluare care să intervină zilnic.
Ce rol au mașinile electrice și parcările în această strategie de reducere a poluării?
Mașinile electrice trebuie sprijinite, dar cu ajutorul infrastructurii publice – stații de încărcare în marile parcări și intersecții. Nu putem lăsa totul pe seama companiilor private.
În privința parcărilor, trebuie un sistem unic, digital, pentru tot orașul, cu plată integrată. Azi, fiecare sector are propriile reguli, iar haosul e complet. Și mai trebuie eliminată parcarea pe trotuar. Trotuarul este pentru oameni, punct.
Cum vedeți Bucureștiul la sfârșitul mandatului, dacă veți deveni primar general?
Îl văd ca pe un oraș ordonat și în care se poate respira. Un loc unde transportul public este rapid și curat, unde oamenii pot merge pe jos sau cu bicicleta în siguranță, unde parcurile sunt întreținute, iar administrația e eficientă.
Bucureștiul trebuie să devină o capitală europeană autentică, nu una care doar se descurcă.
Vreau un oraș care funcționează – cu un buget unificat, cu termoficare modernă, cu străzi curate și cu instituții care respectă cetățeanul.
Primul lucru pe care îl voi face ca primar va fi aplicarea referendumurilor. Acolo se află cheia pentru a reclădi acest oraș.
În contextul competiției electorale pentru Primăria București, Spotmedia.ro și-a propus să-i intervieveze pe principalii trei candidați intrați în importanta cursă politică.
Mâine va fi publicat interviul cu Ciprian Ciucu (PNL), primarul Sectorului 6. Au fost făcute toate demersurile posibile și pentru realizarea unui interviu cu Daniel Băluță (PSD), primarul Sectorului 4. Până la această oră nu există o confirmare pentru această discuție.