Ionuţ Costea (foto), cumnatul lui Mircea Geoană, şi fostul ministru Sebastian Vlădescu au fost eliberați ca urmare a deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a aplicat prevederi legate de prescripţie într-o cale extraordinară de atac (recurs în casaţie) a deciziei definitive din 2023.
Anunțul a venit marţi de la Victor Alistar, purtător de cuvânt al Înaltei Curţi.
Tot azi avem: Fostul ministru Darius Vâlcov, eliberat tot prin prescripție de Înalta Curte
Sebastian Vlădescu, fost ministru al Finanţelor, a fost condamnat definitiv la 7 ani şi 4 luni de închisoare pentru luare de mită, în dosarul privind modernizarea tronsonului de cale ferată Bucureşti–Constanţa.
Mircea Ionuţ Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, fost director al EximBank, a fost condamnat definitiv la 6 ani de închisoare pentru complicitate la luare de mită. Costea a fugit în Turcia și a fost dat în urmărire internaţională. Acesta a fost extrădat în România abia în iunie 2025. Aşa că a stat 3 luni la închisoare, în loc de 6 ani!
În acelaşi dosar, fostul liberal Cristian Boureanu fusese achitat, pentru că faptele sale s-au prescris mai repede.
Decizia Înaltei Curţi îi face buni de plată
Decizia la ÎCCJ s-a luat 4 la 1. Judecătorii care au votat pentru eliberarea celor doi sunt: Lia Savonea, Eleni-Cristina Marcu, Adrian Gluga și Gheorghe-Valentin Chitidean. S-a opus Elena Barbu, scrie Aktual24.
Potrivit comunicatului oficial al ÎCCJ, eliberarea celor doi este o consecință a aplicării Deciziei nr. 50/2025 a Curții Constituționale, care reafirmă principiul conform căruia legea procesual penală trebuie să respecte dreptul la apărare, egalitatea de șanse și accesul efectiv la justiție.
În același timp, instanța supremă subliniază că modificările de natură procedurală nu afectează răspunderea civilă și măsurile patrimoniale dispuse anterior.
Înalta Curte precizează că decizia privind prescripția vizează doar aspectul penal, în timp ce obligațiile civile și măsurile de confiscare rămân valabile, „astfel încât interesul public în repararea prejudiciilor este asigurat”.
Aşa că ÎCCJ a dispus ca inculpații să achite următoarele sume:
- Sebastian Vlădescu: prejudiciu de 3.990.248,60 lei și 65.000 de euro, precum și confiscarea specială a 2.177.000 euro (aproximativ 3 milioane de euro).
- Mircea Ionuț Costea: prejudiciu de 3.121.328,41 lei și 1.919.900 euro (în total, aproximativ 2,6 milioane de euro)
Măsurile asiguratorii instituite anterior au fost menținute până la concurența sumelor confiscate, rezultând un total al obligațiilor civile de 7.111.577,01 lei și 4.161.900 euro.
„Instanțele sunt obligate să aplice legea și Constituția, chiar și atunci când efectele pot fi percepute ca nepopulare”, se arată în comunicat.
Acuzaţiile DNA
„Cauza are ca obiect infracţiuni de corupţie săvârşite în perioada 2005-2017, respectiv plăţi în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro făcute de către o companie străină, cu titlu de comisioane, către oficiali români sau persoane cu influenţă asupra acestora, în legătură cu încheierea şi executarea unor contracte de reabilitare a liniei ferate”, transmitea DNA, în noiembrie 2019, odată cu trimiterea dosarului în instanţă.
Potrivit procurorilor, activitatea infracţională s-a desfăşurat în două etape. Prima etapă – în anul 2005, în contextul licitaţiei organizate pentru reabilitarea unei linii ferate, reprezentanţii companiei străine au convenit cu Vlădescu, Costea Mircea-Ionuţ şi cu persoana apropiată de conducerea CNCFR, să le plătească eşalonat, pe toată durata contractului, un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român.
În schimbul, acestor sume, inculpaţii au promis să efectueze demersuri pentru a asigura finanţarea suplimentară în vederea încheierii contractului, precum şi plata la timp a facturilor emise.
Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv. În acest mod, Vlădescu a primit un milion de euro, Costea a primit 3.121.328,41 lei şi 2.320.698 euro, iar persoana apropiată de conducerea CNCFR, administrator al unor societăţi comerciale, a primit 3.083.498 lei şi 1.050.087 euro.
A doua etapă – În cursul anului 2009, pe fondul schimbării Guvernului şi al crizei economice care a dus la întârzierea plăţii facturilor, reprezentanţii companiei străine au ajuns la o nouă înţelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român către Vlădescu (care îndeplinea din nou funcţia de ministru de Finanţe), Constantin Dascălu şi Cristian Boureanu.
Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani, a fost creat un nou circuit fictiv, în baza căruia societatea străină a transferat 11.781.842 euro în conturile a două companii offshore controlate de un cetăţean român cu domiciliul în străinătate.
Ulterior, sumele au fost transferate prin operaţiuni succesive către alte societăţi offshore, stratificate pe 5 niveluri pentru a îngreuna eventuala urmărire a traseului banilor. În ultima etapă, banii au fost transferaţi în conturile unor societăţi indicate de inculpaţi sau au fost retraşi în numerar şi au fost înmânaţi acestora.
În acest mod, Vlădescu a primit 2.242.000 euro, Dascălu Constantin a primit 1.114.000 euro, iar Boureanu Cristian Alexandru a primit 2.111.799 euro. Totodată, un director al companiei străine, căruia i-a revenit suma de 1.100.000 euro ca urmare a contribuţiei sale la activităţile infracţionale, a încheiat anterior un acord de recunoaştere a vinovăţiei, admis de instanţa de judecată.
Potrivit procurorilor, diferenţa dintre sumele transferate de compania străină şi cele primite de inculpaţi o reprezintă cheltuielile presupuse de operaţionalizare a circuitelor financiare (înfiinţare şi funcţionare companii offshore, comisioane bancare, taxe etc.), precum şi foloasele primite de alţi participanţi la săvârşirea faptelor cu privire la care s-a dispus disjungerea cauzei.
Cu privire la sumele primite de intermediarii denunţători în cauză (389.531,7 euro pentru prima etapă, respectiv 929.535 de euro pentru a doua etapă), s-au instituit măsuri asigurătorii, în vederea confiscării acestor sume.
Pentru stabilirea circuitelor financiare în care au fost implicate 43 de companii offshore şi pentru identificarea bunurilor deţinute de inculpaţi pe teritoriul altor state, DNA a cooperat cu organele judiciare din 7 jurisdicţii (Austria, Elveţia, Cipru, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Lituania şi Bulgaria).