Incertitudini şi riscuri crescute decurg din perspectiva conduitei politicii fiscale şi a celei de venituri, mai ales în absenţa proiectului de buget pentru 2021 şi în contextul electoral, arată Banca Naţională a României (BNR), care a hotărât joi menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,5% pe an.
„Incertitudinile asociate noilor previziuni macroeconomice continuă să fie extrem de ridicate în actualul context, inducând riscuri în dublu sens la adresa perspectivei inflaţiei pe orizontul proiecţiei. Sursa lor majoră rămâne, cel puţin pe termen scurt, pandemia de coronavirus şi măsurile restrictive asociate – în contextul noului val ce creşte puternic în intensitate – şi impactul exercitat de acestea asupra economiei interne şi a celei europene/globale.
Incertitudini şi riscuri crescute decurg din perspectiva conduitei politicii fiscale şi a celei de venituri, mai ales în absenţa proiectului de buget pentru 2021 şi în contextul electoral, date fiind potenţiala creştere mai pronunţată a cheltuielilor bugetare în 2020 – cu repercusiuni asupra execuţiilor bugetare viitoare, implicit asupra primei de risc suveran -, dar şi necesara iniţiere în perspectivă apropiată a consolidării bugetare; impactul consolidării ar putea fi contrabalansat parţial de atragerea fondurilor europene alocate României prin pachetul de redresare economică şi prin bugetul multianual agreate recent la nivelul UE”, arată BNR.
Influențe externe
Incertitudini şi riscuri semnificative decurg de asemenea din mediul extern, în condiţiile redresării relativ mai solide a economiilor europene în trimestrul III, care ar putea fi însă întreruptă sau chiar inversată uşor de noul val pandemic şi de măsurile restrictive asociate, precizează conducerea BNR.
Ce decizii a luat BNR
În şedinţa de joi, pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, dar şi în condiţiile incertitudinilor extrem de ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,5% pe an; totodată, a decis menţinerea la 1% la sută pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit şi la 2% pe an a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard).
Date fiind evoluţia creditului în valută şi nivelul adecvat al rezervelor valutare, CA al BNR a decis reducerea ratei rezervei minime obligatorii pentru pasivele în valută ale instituţiilor de credit la nivelul de 5% de la 6% începând cu perioada de aplicare 24 noiembrie -23 decembrie 2020.
Măsura vizează inclusiv continuarea armonizării mecanismului rezervelor minime obligatorii cu standardele şi practicile în materie ale Băncii Centrale Europene şi ale principalelor bănci centrale din statele membre ale Uniunii Europene. Rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei se menţine la nivelul de 8 la sută.
Consiliul de administraţie al BNR consideră că o asemenea calibrare a conduitei politicii monetare este de natură să susţină redresarea activităţii economice pe orizontul prognozei, în vederea aducerii şi consolidării pe termen mediu a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta de inflaţie de 2,5% ±1 punct procentual, în condiţii de protejare a stabilităţii financiare.
Noul Raport trimestrial asupra inflaţiei va fi publicat în data de 13 noiembrie 2020.
"Economia globală şi cea europeană au cunoscut o revenire puternică, deşi parţială, în trimestrul III, cu sprijinul politicii fiscale şi al politicii monetare, însă perspectiva acestora pe orizontul apropiat de timp s-a deteriorat vizibil, sub impactul noului val pandemic şi al intensificării măsurilor restrictive asociate", arată conducerea băncii centrale.
Analiști: Economia României va scădea cu 4,5% în 2020 din cauza crizei COVID
Care au fost evoluțiile după ultimul Raport
Pe plan intern, datele şi informaţiile apărute după şedinţa de politică monetară a CA al BNR din luna august evidenţiază, de asemenea, o redresare peste aşteptări a economiei pe parcursul verii, susţinută de programele guvernamentale şi de măsurile de politică monetară ale BNR, care se va întrerupe însă probabil spre finele acestui an, sau chiar se va inversa uşor, pe fondul recrudescenţei pandemiei şi al restricţiilor de mobilitate.
Rata anuală a inflaţiei IPC a scăzut în septembrie la 2,45% (2,68% în august) şi în octombrie la 2,24%, coborând astfel vizibil sub nivelul prognozat, în principal pe fondul diminuării mult peste aşteptări a preţurilor legumelor şi fructelor. Ea a fost astfel în scădere faţă de ultima lună a trimestrului II, când s-a situat la 2,58%, accentuându-şi totodată descreşterea în raport cu nivelul de 4,04% atins la finele anului anterior.
Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC preţurile administrate, volatile, ale produselor din tutun şi ale băuturilor alcoolice) a stagnat însă în trimestrul III şi a consemnat doar o scădere minoră în octombrie, în linie cu previziunile, ajungând la 3,6%, faţă de 3,7% în iunie. Evoluţia ei continuă să fie marcată de presiunile inflaţioniste ale factorilor fundamentali din perioada pre-pandemie, inclusiv în condiţiile redresării cererii de consum în trimestrul III, la care se adaugă influenţe, în uşoară diminuare totuşi, venite din perturbări/constrângeri pe partea ofertei şi creşteri de costuri asociate pandemiei şi măsurilor de prevenire a răspândirii infecţiei cu coronavirus.
Rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum au scăzut în luna octombrie până la 2,9% şi 2,7%, de la 3,3% şi, respectiv, 3,2%, în luna iunie.
"Aşa cum s-a anticipat, economia a suferit o contracţie severă în trimestrul II 2020, de 10,3% în termeni anuali şi 11,9% în termeni trimestriali, sub impactul pandemiei şi al măsurilor restrictive impuse în contextul stării de urgenţă.
Raport BNR
Declinul a fost cauzat în principal de scăderea amplă a consumului populaţiei, în timp ce formarea brută de capital fix a continuat să crească uşor, pe fondul majorării investiţiilor în utilaje şi al rezilienţei activităţii în construcţii. Dinamica anuală a consumului administraţiei publice a rămas la un nivel de două cifre, deşi s-a redus uşor faţă de trimestrul anterior"
Totodată, comprimarea masivă a exporturilor de bunuri şi servicii a devansat-o vizibil pe cea importurilor determinând o reamplificare a dinamicii anuale a soldului negativ al balanţei comerciale.
Deficitul de cont curent a continuat totuşi să scadă în termeni anuali ca urmare a ameliorării dinamicii balanţei veniturilor primare şi a celor secundare, pe seama veniturilor din participaţii la capital şi a intrărilor din fonduri europene.
De ce imobiliarele au cel mai bun randament financiar – analiză
Vești bune
Cele mai recente evoluţii ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată arată o redresare mai consistentă a economiei în trimestrul III decât cea anticipată anterior, deşi inegală din perspectivă sectorială.
Astfel, în intervalul iulie-august, vânzările cu amănuntul şi cele auto-moto au revenit în teritoriul pozitiv ca dinamică anuală, reapropiindu-se de volumele din februarie sau chiar depăşindu-le, în timp ce variaţia anuală a serviciilor prestate populaţiei a rămas negativă, diminuată totuşi la o treime faţă de cea din trimestrul anterior.
Totodată, creşterea anuală a volumului lucrărilor de construcţii s-a accelerat uşor, iar producţia industrială şi comenzile noi din industria prelucrătoare au recuperat o mare parte a declinului din trimestrul II, în timp ce investiţiile străine directe nete au consemnat o scădere amplă în iulie-august, în raport cu aceeaşi perioadă a anului anterior.
În acelaşi timp, dinamica anuală a deficitului comercial s-a reamplificat în luna septembrie, după comprimarea din primele două luni ale trimestrului III.
Cum stăm cu finanțele
Condiţiile financiare au continuat să se amelioreze, sub impactul celor trei scăderi succesive ale ratei dobânzii de politică monetară şi pe fondul lichidităţii furnizate instituţiilor de credit de către banca centrală, de natură să permită finanţarea corespunzătoare a economiei reale şi a sectorului bugetar, în condiţii de relativă stabilitate a cursului de schimb leu/euro. Păstrarea încrederii în moneda naţională, în contextul adâncirii deficitelor gemene, reprezintă un element central al conducerii politicii monetare în acest an, presupunând o reducere graduală şi sustenabilă a ratelor dobânzilor pe piaţa monetară şi a celor la creditele în lei.
Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au continuat în ultimele luni tendinţa descendentă, deşi relativ încetinită şi marcată recent de unele mici oscilaţii, iar randamentele titlurilor de stat şi-au prelungit mişcarea descrescătoare, atingând în cazul maturităţii de zece ani valori minime ale ultimilor 4 ani. La rândul său, rata medie a dobânzii la creditele noi ale clienţilor nebancari a continuat să scadă în trimestrul III, coborând la finele său la minimul ultimilor aproape 3 ani.
Fluctuaţiile recente ale cursului de schimb leu/euro - antrenate de creşterea aversiunii globale faţă de risc în contextul reacutizării crizei pandemice, dar şi de decizii politice interne ce induc riscuri la adresa sustenabilităţii finanţelor publice – au fost sensibil mai modeste decât cele din regiune.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a accentuat uşor creşterea în septembrie, după schimbarea de direcţie din luna august, ajungând la 4%, de la 3,6% în iulie, în condiţiile revigorării creditării în lei, îndeosebi pe segmentul societăţilor nefinanciare, susţinută inclusiv de programul IMM Invest România. Ponderea în total a creditelor în lei a urcat la 68,8%, reprezentând recordul perioadei post-ianuarie 1996.
Previziuni despre inflație
În şedinţa de astăzi, Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia noiembrie 2020, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile.
"Noul scenariu reconfirmă parţial perspectiva inflaţiei evidenţiată în precedenta prognoză, în condiţiile revizuirii semnificative în jos a traiectoriei anticipate a ratei anuale a inflaţiei doar pe orizontul scurt de timp. Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să continue să scadă în viitorul apropiat, la valori sensibil inferioare celor anticipate anterior, dar să urce apoi şi să se menţină pe orizontul relevant pentru politica monetară în proximitatea punctului central al ţintei, similar previziunilor anterioare. Este reconfirmată însă integral perspectiva inflaţiei CORE2 ajustat, a cărei rată anuală este anticipată se scadă doar uşor la finele anului curent, dar apoi mult mai consistent, coborând în a doua parte a anului viitor şi rămânând ulterior uşor sub punctul central al ţintei, pe fondul efectelor dezinflaţioniste ale deficitului de cerere agregată", mai arată BNR.