Catedrala Națională va găzdui duminică, 26 octombrie, un eveniment istoric: sfințirea picturii interioare, oficiată de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului și patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, alături de un sobor de 65 de ierarhi, 70 de preoți și 12 diaconi.
Ceremonia marchează Centenarul Patriarhiei Române și este așteptată să adune peste 100.000 de oameni. În 2025 se împlinesc 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române și 100 de ani de la ridicarea sa la rangul de patriarhie.
Programul slujbelor și accesul credincioșilor
Slujba Sfintei Liturghii va începe la ora 7:30 și va fi urmată, la 10:30, de ceremonia de sfințire a picturii, care se va încheia în jurul orei 12:30.
În interior vor avea acces doar invitații oficiali, în număr de 2.500, iar pe esplanadă vor fi peste 8.000 de pelerini din eparhiile din țară.
Restul credincioșilor vor putea urmări slujba pe ecrane amplasate în exteriorul ansamblului catedralei. După finalul slujbei, accesul pentru închinare se va face etapizat, începând cu invitații și continuând cu grupurile organizate. Publicul larg va putea intra la rândul de închinare abia după ora 20:00.
Credincioșii se vor putea închina și în zilele următoare, între 27 și 31 octombrie, catedrala urmând să rămână deschisă zi și noapte.
O idee veche de aproape un secol și jumătate
Proiectul unei catedrale naționale a fost propus imediat după Războiul de Independență din 1877-1878, când s-a constatat că Bucureștiul nu avea un lăcaș suficient de mare pentru marile ceremonii religioase. Mihai Eminescu și Ioan Slavici s-au numărat printre primii susținători ai ideii.
Legea privind construcția Catedralei Mântuirii Neamului a fost votată în 1882 și promulgată de regele Carol I în 1884. Demersurile au fost însă amânate decenii la rând, din cauza crizelor economice, războaielor și a regimului comunist.
Proiectul a fost reluat de patriarhul Teoctist, care a sfințit o cruce în 1999 ca piatră de temelie. Amplasamentul a fost stabilit în 2005 pe Dealul Arsenalului, iar lucrările au început în 2010, sub conducerea patriarhului Daniel.
Sfințirea altarului a avut loc pe 25 noiembrie 2018, în Anul Centenar al Marii Uniri, când peste 150.000 de persoane s-au închinat în altar. Papa Francisc a vizitat Catedrala Națională pe 31 mai 2019.
O construcție monumentală
Catedrala are o înălțime de 120 de metri și clopote de 33 de tone. Terenul are forma unui potir, iar intrarea se face prin 27 de uși de bronz de 800 kg fiecare, acționate automat. Arhitectura îmbină elemente moldovenești, brâncovenești și transilvănene, reinterpretate într-un stil neoromânesc modern.
Porticurile și pridvoarele simbolizează ospitalitatea românească și delimitează spațiul liturgic exterior, cu o suprafață de peste 5.000 mp.
Pictură și mozaicuri unice în lume
Mozaicurile, realizate între 2019 și 2025 pe o suprafață de 25.000 mp, combină arta bizantină cu tradiția românească.
Iconostasul, de aproape 407 mp, cuprinde 45 de icoane, iar Icoana Maicii Domnului Platytera, de 16 metri înălțime, este cea mai mare reprezentare a Fecioarei Maria în mozaic din România.
Icoana Pantocrator din turla principală are un diametru de 12 metri, iar chipul Mântuitorului măsoară 4,5 metri.
Clopotele, vitraliile și turlele Catedralei
Cele șase clopote, turnate la Innsbruck, sunt amplasate la 60 de metri înălțime, cel mai mare cântărind 25 de tone. Pe ele sunt gravate chipul patriarhului Daniel și inscripția „Binecuvântarea Patriarhului Daniel al României pentru Catedrala Națională - Centenar 1918-2018”.
Vitraliile, coordonate de artistul Lucian Butucariu, includ o lucrare de 15 metri înălțime reprezentând Înălțarea Domnului. Turla principală atinge 120 de metri, iar crucea de 7 tone montată în aprilie 2025 a marcat finalizarea construcției.
Hramurile Catedralei Naționale
Catedrala are două hramuri: „Înălțarea Domnului” - zi în care sunt pomeniți eroii români - și „Sfântul Apostol Andrei”, ocrotitorul României.