După două amânări, Curtea Constituţională a respins, luni, reforma pensiilor magistraţilor, anunţă CCR.
Judecătorii Curții au motivat decizia de admitere, în integralitate, a obiecţiei privind pensiile de serviciu prin „lipsa avizului CSM coroborat cu neaşteptarea curgerii de către Guvern a întregului termen de 30 de zile necesar obţinerii acestuia”.
Guvernul și-a asumat răspunderea corect procedural, potrivit Curții, deoarece domeniul reglementat era omogen, iar urgența a fost justificată (PNRR, echilibru bugetar). Curtea a subliniat că modificările succesive ale legislației privind pensiile speciale nu contravin principiului securității juridice, atâta timp cât sunt coerente și fără caracter arbitrar.
Decizia CCR este definitivă și obligatorie şi urmează să fie publicată în Monitorul Oficial.
Pe seară, a venit și o reacție din partea premierului Ilie Bolojan, care a spus că "a luat act" de decizia judecătorilor. "CCR nu a respins pe fond proiectul acestei reforme, obiecția a fost exclusiv procedurală, deci Guvernul poate relua demersul, ceea ce este o necesitate", a scris premierul pe Facebook. Nicio vorbă despre demisie.
Ce spune comunicatul CCR
Potrivit comunicatului de presă, Curtea Constituţională a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a constatat că Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu în ansamblu este neconstituţională.
Curtea Constituţională a stabilit că, în cauza de faţă, Guvernul şi-a angajat răspunderea asupra Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu cu respectarea articolului 114 din Constituţie, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relaţii sociale şi a justificat atât urgenţa, cât şi necesitatea adoptării legii.
De asemenea, a constatat că este de competenţa legiuitorului să aprecieze asupra frecvenţei modificărilor realizate în domeniul pensiilor de serviciu şi, prin urmare, legea criticată nu încalcă art.1 alin.(3) şi (5) raportat la art.16 şi art.124 alin.(3) din Constituţie, precizează CCR.
„Lipsa avizului CSM coroborat cu neaşteptarea curgerii de către Guvern a întregului termen de 30 de zile necesar obţinerii acestuia încalcă art.1 alin.(3) şi (5) raportat la art.133 alin.(1) şi art.134 alin.(4) din Constituţie”, se arată în comunicatul citat.
În ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate extrinseci, Curtea a constatat că angajarea răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi Senatului, în şedinţă comună, asupra unui proiect de lege este un aspect de natură constituţională al raporturilor dintre Guvern şi Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât şi actul de legiferare în sine.
Potrivit sursei citate, reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect şi scop unitar, respectiv măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiţiei. Urgenţa şi necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar şi a obligaţiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Caracterul succesiv al unor reforme sau evoluţii legislative nu este în sine contrar securităţii juridice atât timp cât Parlamentul urmăreşte în mod coerent atingerea unei finalităţi raţionale, care să integreze în mod organic soluţiile legislative promovate în dreptul pozitiv. Securitatea juridică nu respinge evoluţiile legislative, chiar dacă acestea sunt rezultatul unor modificări succesive a legilor, din contră, le permite cu condiţia ca acestea să nu aibă o succesiune rapidă în timp şi să nu vădească un element arbitrar sau să pună în pericol drepturile sau libertăţile fundamentale ori standarde, principii, valori constituţionale. Mai mult, nicio prevedere constituţională nu stabileşte o interdicţie temporală în privinţa Parlamentului de a legifera succesiv într-un anumit domeniu, notează judecătorii CCR.
„De vreme ce Legea nr.305/2022 stabileşte un termen de 30 de zile pentru emiterea avizului de către CSM, Guvernul, în calitate de iniţiator al actului normativ criticat, are obligaţia de a îl respecta”, subliniază judecătorii.
Argumentele reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de CCR vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial.
Întrebat luni după-amiază, la Antena3, dacă Guvernul a avut avizul Consiliului Superior al Magistraturii când și-a asumat răspunderea pe această lege în Parlament, ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, a precizat: „Din câte cunosc eu, acest aviz a fost solicitat. Și este de menționat că e vorba de un aviz cu caracter consultativ”.
Cine a votat pentru privilegiile magistraţilor
Surse citate de Antena3 spun că judecătorii au admis cu majoritate la limită, de 5 la 4, sesizarea formulată de Înalta Curte.
Surse citate de G4Media arată că împotriva reformei pensiilor speciale de care se bucură magistraţii au votat judecătorii susţinuţi de PSD (Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc), dar și Mihaela Ciochină, care a ajuns în CCR la propunerea lui Klaus Iohannis.
Guvernul poate să reia proiectul de lege
Tudorel Toader, fost ministru al Justiției, a declarat că Guvernul poate să reia proiectul de lege.
Declarația a fost făcută la Antena3, imediat după anunțul CCR.
„Eu știam din spațiul public că se caută al cincilea, dar nu se știa de care parte (...) iată vedem acum că a fost de partea celor care au admis obiecția”, a comentat Tudorel Toader.
Fostul judecător CCR a mai spus că decizia de luni poate fi urmată de reluarea proiectului de lege de către Guvern.
„Admiterea a fost pe procedură, cu avizul asta e simplă chestiunea, avizul e consultativ (...) Guvernul nu era ținut de ce a zis CSM-ul, dar Guvernul trebuia să-l ceară (...) Guvernul poate să reia proiectul de lege”, a precizat Tudorel Toader, citat de Mediafax.
Legea ajunge iar în Parlament
Decizia CCR înseamnă clar că legea este retrimisă la Parlament. Aşa cum a explicat şi Tudorel Toader, fiind o problemă de procedură pe care a sesizat-o CCR, legea poate fi adoptată iarăşi în aceeaşi formă. Rămâne de văzut prin ce proces legislativ.
Prima oară, legea a trecut prin asumarea răspunderii Guvernului Bolojan şi prevede condiţiile de pensionare ale magistraţilor şi calculul pensiei.
Potrivit proiectului, pensia magistraților va fi de maximum 70% din salariul net încasat în ultima lună de activitate. În același timp, proiectul prevede ca, peste 10 ani, magistrații să iasă la pensie la vârsta de 65 de ani.
Președintele Nicușor Dan propusese coaliției ca perioada de tranziție până când vârsta de pensionare a magistraților va ajunge la 65 de ani să nu fie de zece ani, ci de 15.
Șeful statului a precizat că, în ultimii ani, magistraţii din România au muncit de două-trei ori mai mult decât cei din ţări europene.
Pleacă Bolojan?
Premierul Ilie Bolojan va da o reacție la decizia CCR după ce această instituție va emite un comunicat, anunță reprezentanții Guvernului.
Premierul Ilie Bolojan a vorbit, la începutul acestei luni, despre ideea unei demisii în urma unei eventuale decizii de neconstituţionalitate a legii care modifică pensiile magistraţilor. „Dacă se va pune o astfel de problemă vreodată, voi anunţa eu această situaţie, dar nu se pune o astfel de problemă în momentul de faţă”, a spus Bolojan.
Bolojan s-a declarat optimist că decizia CCR va permite ca legea să intre în vigoare. Iată că s-a înşelat.
Preşedintele Nicuşor Dan susţinea că premierul Ilie Bolojan nu ar trebui să demisioneze din funcţie dacă legea privind pensiile magistraţilor va pica la CCR, el apreciind că actuala coaliţie va funcţiona cel puţin un an sau doi.
”Dreptul nu este o ştiinţă exactă. Există interpretări, pentru că dreptul foloseşte limbajul comun, iar în limbajul comun există ambiguităţi, în textele de lege există ambiguităţi, în Constituţie există interpretări care pot să fie diferite. N-a fost o reavoinţă”, a afirmat Nicuşor Dan.
Şi preşedintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, consideră că nu orice propunere a Guvernului sau a politicienilor este obligatoriu să fie constituţională. ”Atunci nu mai avem Curte Constituţională”, crede Grindeanu, adâugând, de asemenea, că nu trebuie să pice Guvernul de fiecare dată când CCR respinge o lege.
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, spune însă că va fi o discuţie în coaliţie dacă CCR respinge reforma pensiilor magistraţilor, el arătând că, în privinţa legitimităţii morale, acolo vor avea o problemă, fiindcă a fost singura iniţiativă care, cel puţin până acum, înseamnă o reformă mai profundă.
”E greu să mergi în faţa oamenilor şi să ştii că punem povară pe toată societatea, dar o clasă privilegiată nu poate fi atinsă în niciun fel, niciodată de nimic”, a mai spus el.