Trauma zilei de 7 octombrie 2023 planează asupra vieții evreiești din Germania. Un studiu analizează modul în care excluderea și ura față de evrei îi afectează pe oameni.
„Nu poți merge prin cartierul nostru fără să treci pe lângă inscripții antisemite.” Este relatarea (anonimizată) a unei femei evreice din Germania. Pentru această femeie, ura față de evrei a devenit, de la 7 octombrie 2023, o parte a vieții cotidiene: „Simt că mă întreb cu adevărat: cum va continua asta?”
Această scurtă mărturie este una dintre numeroasele voci incluse într-un nou „studiu privind efectele atacului terorist din 7 octombrie 2023 asupra comunităților evreiești și israeliene din Germania”.
În cadrul cercetării, persoanele afectate povestesc experiențele lor de zi cu zi, dar și consecințele psihice: depresii, tulburări de somn, stări de anxietate și atacuri de panică – viața evreiască în Germania în al doilea an de după masivul atac terorist asupra Israelului.
În masacrul comis în Israel de organizația islamistă Hamas și alte grupări extremiste, aproximativ 1.200 de oameni au fost uciși și mai multe mii au fost răniți. În jur de 250 de persoane au fost răpite și duse ca ostatici în Fâșia Gaza. A urmat războiul din Gaza, în care, până în prezent, zeci de mii de palestinieni au fost uciși în urma atacurilor israeliene, iar mulți alții au fost răniți.
Excludere și teamă în Germania
Studiul abordează teme precum excluderea, amenințările și frica din viața cotidiană germană. Persoanele intervievate povestesc experiențe din transportul public, de la locul de muncă, din școală și universitate, până la vizitele medicale, unde medicul sau medicii doreau să discute despre războiul din Gaza. De multe ori, evreii s-au simțit abandonați.
O „refuzare colectivă a empatiei” străbate numeroase domenii ale vieții. Empatia față de suferința evreilor lipsește din partea rudelor neevreiești, în prietenii de lungă durată sau în relațiile de vecinătate. Această experiență apare chiar și în cadrul „întâlnirilor romantice și relațiilor de dragoste”.
Diverse instituții din Germania, atât din cadrul forțelor de ordine, cât și din societatea civilă, înregistrează de mai mult timp numărul incidentelor antisemite de după 7 octombrie 2023.
Rezultatul este clar: de atunci, numărul acestor incidente a crescut de mai multe ori și se menține la un nivel ridicat. Totodată, se subliniază faptul că tot mai multe instituții evreiești din Germania se află sub protecția poliției.
Noutatea studiului prezentat constă în analiza aprofundată a consecințelor. În multe cazuri, acestea se manifestă prin retragere: oamenii își ascund identitatea evreiască sau se izolează complet.
Autoarele studiului sunt psiholoaga berlineză Marina Chernivsky, directoare a Centrului de competență pentru educație și cercetare critică privind antisemitismul, și Friederike Lorenz-Sinai, profesoară de cercetare în asistență socială la Universitatea de Științe Aplicate din Potsdam.
La scurt timp după atacul terorist al Hamas, ele au început să caute persoane dispuse să vorbească — estimând inițial că vor obține aproximativ 30 de mărturii. Au făcut apeluri publice în mai multe limbi (germană, engleză, rusă, ebraică) în orașe germane, dar și postări pe rețelele sociale.
Însă mult mai multe persoane decât se așteptau au răspuns. Până acum, 111 femei și bărbați au participat la interviuri individuale sau discuții de grup. În ansamblu, spun autoarele, participanții la studiu percep ziua de 7 octombrie ca pe o „experiență copleșitoare” și o ruptură istorică.
Evreii din Germania observă la ceilalți o „relativizare, legitimare și glorificare a violenței genocidare din 7 octombrie”. Pentru ei înșiși, acea zi de sâmbătă din octombrie 2023 a devenit o linie de demarcație între un „înainte” și un „după” în viața lor.
Studiul arată „cât de profund antisemitismul marchează viața de zi cu zi a evreilor din Germania. Ei sunt insultați, amenințați, discriminați și trăiesc într-o stare permanentă de alertă”, a declarat Ferda Ataman, comisara independentă a guvernului federal pentru combaterea discriminării, cu ocazia prezentării raportului la Berlin. Biroul pentru combaterea discriminării a sprijinit realizarea studiului.
Întărirea legislației împotriva discriminării
Ferda Ataman a subliniat că evreii din Germania trebuie să simtă „că statul de drept este de partea lor”. Este nevoie, a spus ea, de urmărire penală consecventă și de o protecție mai eficientă împotriva discriminării în viața cotidiană.
Concret, ea a cerut „o lege mai bună împotriva discriminării, care să fie eficientă și în cazurile de antisemitism”. Legea actuală, în vigoare din 2006, oferă, de exemplu, doar o protecție limitată cetățenilor israelieni din Germania împotriva discriminării.
Mai mulți respondenți au subliniat, potrivit studiului, că s-au confruntat cu excludere sau cu „demonizarea unilaterală a Israelului” la scurt timp după 7 octombrie 2023.
Totuși, au existat și experiențe pozitive: o femeie evreică a povestit că, chiar în prima zi a atacurilor, colegii ei musulmani i-au trimis mesaje de solidaritate și sprijin. Este unul dintre puținele pasaje din studiul de aproximativ 110 pagini în care este menționată o experiență de solidaritate venită din partea majorității neevreiești.
Președintele Consiliului Central al Evreilor din Germania, Josef Schuster, a vorbit despre „o imagine apăsătoare” conturată de studiu, „care însă nu îi surprinde deloc pe evrei”. Este vorba despre experiențe „cotidiene” de antisemitism și despre „o agravare dramatică” a situației.
„Să-ți ascunzi propria identitate”
Evreii din Germania sunt tot mai mult excluși de la o participare egală în societate și sunt nevoiți, din instinct de autoprotecție, „să-și ascundă tot mai des propria identitate”.
Cercetătoarele intenționează să continue lucrul la studiu. Raportul final, planificat pentru anul 2026, va pune un accent și mai mare pe experiențele și preocupările copiilor și tinerilor. De asemenea, va aborda perspectivele de viitor ale comunităților evreiești și israeliene din Germania.