Cardinalul Lucian Mureşan, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, și Mitropolit al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș, a încetat din viață joi, 25 septembrie, la vârsta de 94 de ani, a anunțat Arhieparhia de Alba Iulia și Făgăraș.
„Cu regret şi durere în suflet, dar întăriţi de speranţă în mila şi mângâierea care vin de la Dumnezeu, anunţăm că Preafericitul Părinte Lucian Cardinal Mureşan a trecut la Domnul”, se arată în comunicatul instituției.
Mesaje de condoleanțe
Secretarul de stat pentru culte, Ciprian-Vasile Olinici, l-a descris pe Cardinalul Mureșan drept „personalitate luminoasă a Bisericii Greco-Catolice și a țării noastre”, subliniind că moștenirea sa „transcende propriul timp și se va constitui într-un tezaur al Bisericii pe care a iubit-o cu devotament și dăruire”.
La rândul său, președintele României, Nicușor Dan, a transmis condoleanțe, evocând rolul fundamental al cardinalului în păstrarea identității spirituale și naționale a românilor, dar și în renașterea Bisericii după 1989. „Cardinalul Lucian Mureșan a întregit pleiada celor care au slujit credința și conștiința neamului românesc, păstrând vie contribuția Bisericii Greco-Catolice la afirmarea identității naționale și la înfăptuirea Marii Uniri”, a subliniat șeful statului.
Cardinalul va fi înmormântat luni
Cardinalul Lucian Mureșan va fi înmormântat luni, potrivit programului funeraliilor anunțat de Biroul de Presă al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș.
Potrivit unui comunicat al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș, vineri, la ora 1800, va avea loc transferul sicriului cu trupul Preafericirii Sale Cardinal Lucian. Procesiunea va porni de la Castelul Mitropolitan spre Catedrala Arhiepiscopală Majoră „Sfânta Treime” din Blaj, fiind invitați să ia parte, alături de ierarhi și cler, toți credincioșii care doresc să se unească în rugăciune.
La ora 18.30, trupul cardinalului va fi depus în Catedrală, unde se va celebra Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur și rânduiala Parastasului, urmate de un program de rugăciune continuă.
Cei care doresc să îi aducă un ultim omagiu o vor putea face în timpul dintre celebrările Sfintelor Liturghii, în intervalul orar 7.00 – 22.00.
Până la înmormântare, în toate bisericile greco-catolice vor fi trase clopotele la ora 12.00, iar la toate Sfintele Liturghii „se va rosti ectenia morților pentru odihna cea veșnică a Întâistătătorului Bisericii noastre”. De asemenea, toate bisericile și instituțiile Bisericii Greco-Catolice vor arbora drapele negre.
În ziua de luni, 29 septembrie 2025, în Catedrala Sfânta Treime din Blaj, la ora 11.00 va avea loc Sfânta Liturghie urmată de Slujba Înmormântării.
„Preoții care din binecuvântate pricini nu vor participa la Slujba Înmormântării, vor celebra în parohia proprie, în ziua înmormântării, Sfânta Liturghie cu Panihida la intenția odihnei sufletului Preafericitului Părinte Cardinal Lucian”, se mai arată în comunicat.
Viața și misiunea
Lucian Mureșan s-a născut la 23 mai 1931, în Ferneziu, astăzi cartier al municipiului Baia Mare, fiind al zecelea dintre cei doisprezece copii ai familiei Petru și Maria Mureșan.
După ce regimul comunist a scos în afara legii Biserica Greco-Catolică în 1948, tânărul Lucian a fost împiedicat să își urmeze studiile teologice și a lucrat în diverse domenii, fiind supravegheat de Securitate. A continuat însă pregătirea în clandestinitate și a fost hirotonit preot în 1964.
După Revoluția din 1989, a devenit Ordinarius al Eparhiei Maramureșului, iar în 1990 a fost consacrat episcop. În 1994, Papa Ioan Paul al II-lea l-a numit Arhiepiscop al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș și Mitropolit al Bisericii Greco-Catolice.
La 16 decembrie 2005, Papa Benedict al XVI-lea l-a ridicat la rangul de Arhiepiscop Major, iar la 18 februarie 2012 l-a creat cardinal, Lucian Mureșan devenind al treilea cardinal român, după Iuliu Hossu și Alexandru Todea.
Cardinalul Lucian Mureșan a fost considerat o figură centrală a renașterii Bisericii Greco-Catolice după decenii de prigoană și clandestinitate. Prin curaj, echilibru și deschidere la dialog, a contribuit la reconstrucția instituțională și spirituală a acestei Biserici și a păstrat vie memoria martirilor săi.