Cetățenii Republicii Moldova se vor afla duminică în fața unor alegeri parlamentare decisive, după o campanie marcată de presiuni externe, de dezinformare și încercări repetate ale Rusiei de a destabiliza țara prin rețeaua Șor.
Citate sugestive:
- Pericolul cel mai mare nu este militar, ci politic și economic: un guvern pro-rus ar bloca integrarea europeană și ar arunca țara în haos.
- Un executiv condus de Igor Dodon nu ar respinge total integrarea europeană, dar nici nu ar promova-o: ar merge pe relații privilegiate cu Rusia și Belarus.
- Populația din Republica Moldova este mai rezilientă la dezinformare decât cea din România, pentru că se confruntă cu ea încă din 1991.
- Scopul Federației Ruse nu este neapărat să câștige alegerile, ci să provoace o mare criză politică în Republica Moldova.
- Votul din diaspora poate aduce în Parlamentul de la Chișinău cel puțin zece deputați dintr-un total de 101, iar aceștia pot înclina decisiv balanța.
Am văzut declarația făcută de Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, difuzată la televiziunile de la Chișinău și pe rețelele sociale. Mi s-a părut o declarație foarte puternică. Care a fost, în opinia dvs, mesajul dominant, acum, înainte de alegeri?
Mesajul dominant a fost: „Moldoveni, alegeți cu mintea voastră, nu lăsați Federația Rusă să decidă rezultatul alegerilor din Republica Moldova”. A fost un mesaj apăsat, însoțit de descrierea unui pericol. Și nu vorbim doar despre o poziționare politică, ci despre o amenințare reală.
Situația nu a apărut acum, ci odată cu declanșarea războiului în Ucraina, când Rusia intenționa să ajungă la Odesa și la Tiraspol. Republica Moldova are o armată extrem de slabă, iar în Transnistria staționează, fără bază legală, grupul operativ al trupelor ruse.
Cum a încercat Rusia, în ultimii ani, să își consolideze influența în Republica Moldova?
După 2022, Rusia a încercat să provoace instabilitate prin rețeaua Ilan Șor, o organizație criminală care a finanțat și desfășurat proteste violente. În 2023, au avut loc alegerile locale pentru funcția de bașcan în Găgăuzia, deși se aștepta victoria unui candidat pro rus cunoscut, a câștigat o necunoscută, Evghenia Guțul, secretară a Partidului Șor, care a folosit bani proveniți din Rusia pentru a-și cumpăra voturile.
La Bălți, un alt oraș cu electorat majoritar rusofon, situația a fost similară: candidați cunoscuți, dar victoria în primul tur a revenit unei necunoscute, eliminată ulterior din cursă pentru fraudă electorală.
Ilan Șor, personaj central în multe dintre aceste scandaluri, unde se află acum?
Ilan Șor a fugit din Republica Moldova în 2019, după căderea lui Plahotniuc. Este condamnat definitiv la 15 ani de închisoare pentru frauda bancară – celebrul „furt al miliardului”. Inițial, s-a refugiat în Israel, apoi a primit cetățenia rusă. Din Rusia, a coordonat rețeaua criminală Șor, care rămâne activă atât în Republica Moldova, cât și, probabil, în România.
Care este miza Federației Ruse? De ce insistă să preia controlul politic la Chișinău?
Pentru a folosi Republica Moldova împotriva Ucrainei. Un guvern prorus ar transforma țara într-un cap de pod, iar Rusia ar putea exercita presiune militară și politică asupra Kievului. Totuși, nu vorbim de o forță armată masivă în Transnistria. Estimările variază între 7.000 și 10.000 de militari ruși și transnistreni, dar capacitatea lor reală este incertă. Depozitele de armament sunt vechi, iar rotația trupelor prin aeroportul de la Chișinău este blocată.
Pericolul mai mare este politic și economic: un guvern prorus ar bloca integrarea europeană, ar genera haos economic și ar căuta sprijin financiar la Moscova sau Beijing, ceea ce ar slăbi profund stabilitatea regiunii.
Care ar fi implicațiile pentru România și Uniunea Europeană?
Pentru România, un guvern prorus la Chișinău ar fi o problemă de securitate, chiar dacă nu neapărat una militară. De peste 20 de ani, interesul major al României a fost integrarea europeană a Republicii Moldova. Un guvern condus de Igor Dodon, de exemplu, ar promova relații privilegiate cu Rusia și Belarus, lăsând integrarea europeană pe plan secund.
Ar apărea, inevitabil, proteste masive din partea pro-europenilor, ceea ce ar accentua instabilitatea. În plus, Dodon promovează curentul „moldovenist” și ar putea încerca reintroducerea „limbii moldovenești” în Constituție, chiar dacă asta ar necesita modificări legislative complicate.
Ce șanse sunt pentru realizarea unei majorități pro europene după alegerile de duminică?
Aproximativ 70% din populație este de etnie română și ea decide orientarea politică. Totuși, există un procent mare de nehotărâți – circa 25%.
Un factor decisiv este diaspora, care poate trimite 10–11 deputați în Parlament. Votul din diaspora nu apare în sondaje, ceea ce face ca proiecțiile să fie incerte. În schimb, votul din Transnistria, unde există doar câteva secții pe malul drept al Nistrului, are o influență redusă – câteva zeci de mii de voturi. Interesant este că aproximativ 30% dintre transnistreni au votat pro-european la prezidențiale, ceea ce contrazice clișeul că votează exclusiv pentru formațiunile pro ruse.
În presa occidentală se vorbește despre posibilitatea ca Rusia să transforme Republica Moldova într-o platformă pentru atacuri hibride asupra României și Uniunii Europene. Este un scenariu realist?
Da, este plauzibil. Rețeaua Șor a folosit deja rețelele sociale, în special TikTok, pentru manipulare în campaniile electorale. Un guvern pro rus ar ridica restricțiile asupra entităților economice suspecte, ceea ce ar permite finanțarea mai ușoară a operațiunilor hibride.
- Bloomberg: Planul secret al lui Putin pentru Moldova
- Propagandă plătită din Moscova pentru a destabiliza alegerile din Moldova. BBC dezvăluie o rețea rusă de fake news
Mai mult, o parte importantă a cetățenilor Republicii Moldova are și cetățenie română. Dacă Rusia reușește să controleze Chișinăul, există riscul să creeze breșe de securitate chiar în interiorul UE, prin intermediul acestor cetățeni europeni.
Recent au apărut informații despre paramilitari antrenați în Serbia, pregătiți să fie trimiși în Republica Moldova. Ce înseamnă acest lucru?
Nu este prima dată când Rusia pregătește astfel de operațiuni. În 2022 și 2023 au încercat să organizeze proteste violente. În iunie 2024, de exemplu, primarul Chișinăului Ion Ceban a organizat un campionat de kickboxing, prilej cu care au sosit delegații din Rusia, Belarus și chiar România. Autoritățile moldovene au oprit o parte dintre participanți, suspectați că urmau să provoace violențe.
De asemenea, cetățeni moldoveni cu legături în lumea interlopă au fost antrenați în Balcani de militari ruși, inclusiv ofițeri GRU, pentru a servi drept provocatori la proteste. Scopul final rămâne același: răsturnarea ordinii constituționale de la Chișinău.
România este considerată cel mai puternic avocat al Moldovei în UE și SUA. Cât de eficient este acest sprijin?
Din punct de vedere diplomatic, România a făcut foarte mult. Platforma de sprijin pentru Moldova a fost inițiată împreună cu Franța și Germania și a reunit ulterior zeci de state. Această platformă a adus resurse pentru gestionarea crizei refugiaților, securitatea energetică și contracararea amenințărilor hibride.
România a furnizat expertiză, training pentru funcționari și asistență în procesul de aderare la UE. De asemenea, a încercat să includă Republica Moldova în formate multilaterale, cum este Inițiativa celor Trei Mări. Toate acestea au consolidat profilul european al Chișinăului.
Dincolo de diplomație, ce poate face România pentru a asigura alegeri libere și corecte în Republica Moldova?
În primul rând, să își securizeze propriul spațiu public. Măsuri precum interdicția pentru Ion Ceban sau procedurile privind retragerea cetățeniei unor persoane implicate în activități subversive sunt pași corecți.
Foarte importantă este și contribuția societății civile și a presei românești, care au documentat și expus legăturile dintre rețeaua Șor și autoritățile ruse.
Cum pot România și Moldova să facă față războiului hibrid declanșat de Rusia?
Republica Moldova este mai pregătită ca România. Chișinăul a închis televiziuni controlate de Rusia și a reglementat spațiul audiovizual. În România, Consiliul Național al Audiovizualului are atribuții limitate și resurse insuficiente. Este nevoie de investiții în instrumente tehnice care să detecteze comportamentele inautentice din social media și de o legislație aplicată mai ferm.
De asemenea, ar fi utilă o restricționare a platformei TikTok la conținut educativ și comercial, deoarece în prezent este un instrument major de manipulare.
Populația din Republica Moldova este mai vulnerabilă decât cea din România la dezinformare?
Nu. Dimpotrivă, moldovenii sunt mai rezistenți. Din 1991, s-au confruntat constant cu campanii de dezinformare.
Diferența față de trecut este amploarea fenomenului, generată de rețele sociale și de finanțările masive venite din Rusia. În România, reacția este încă lentă și instituțiile sunt insuficient pregătite.