După tentativa eșuată de a deturna votul cetățenilor la alegerile prezidențiale și la referendumul din toamna anului 2024, Federația Rusă își schimbă strategia pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie.
O investigație recentă a Ziarului de Gardă scoate la iveală o „fermă de trolli” creată special pentru a invada spațiul online cu mesaje propagandistice și narațiuni antieuropene.
Sute de conturi false, dar gestionate de persoane reale, au fost deschise pe TikTok și Facebook, iar activiștii Blocului „Victorie”, formațiune controlată de Ilan Șor, au primit instruiri online de la curatori vorbitori de rusă. Scopul este să manipuleze algoritmii rețelelor sociale și să maximizeze impactul mesajelor anti-occidentale în campania electorală.
De la „muncă voluntară” la o rețea de mercenari plătiți direct din Moscova până la mesaje aparent inofensive pentru campanii coordonate de dezinformare, fenomenul documentat de echipa ZdG arată cum Kremlinul pregătește terenul pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, mizând pe rețele clandestine de propagandă digitală.
Despre mecanismele din spatele acestei mașinării, despre modul în care sunt selectați și organizați „activiștii responsabili de comunicare”, dar și despre riscurile pe care le generează acest fenomen pentru parcursul european al Republicii Moldova, am discutat cu Natalia Zaharescu, jurnalistă de investigație la Ziarul de Gardă, autoarea investigației.
„Armata Internetului” și războiul informațional
DW: În timpul discuțiilor cu persoanele implicate în această rețea, care influențează direct situația din Republica Moldova, s-a discutat și despre finanțarea din Federația Rusă. Te-au surprins aceste dezvăluiri sau erai pregătită să auzi asemenea lucruri?
Natalia Zaharescu: Pe mine, în primul rând, m-a șocat faptul că ei s-au pornit să organizeze această rețea foarte, foarte devreme. La doar patru zile de la alegerile prezidențiale din 2024 eu am fost sunată de această rețea. Asta m-a șocat pe mine și pe toți colegii mei din redacție, care au asistat la această discuție pe care am avut-o la telefon.
Ceea ce am putut să înțeleg din interacțiunea cu ei este că persoanele, care erau recrutate, clar făceau parte din rețeaua lui Ilan Șor, pe care se bazase acesta pentru a influența alegerile prezidențiale cumpărând voturi. Iar persoanele care erau în funcții de „curatori”, așa îi numeau, cei care îi instruiau pe activiști, păreau să fie din Federația Rusă, după modul în care vorbeau, se exprimau. Unii spuneau despre ceea ce se întâmplă aici, folosind termenul „țara voastră” sau „sunteți voi acolo”. Respectiv, putem deduce că ei sunt de acolo, din Federația Rusă.
Da, încet-încet, ei se simțeau poate mai în largul lor și încercau să îi convingă pe oamenii din grupul ăla de activiști să fie mai implicați, să posteze mai cu suflet, așa, mai intens. Și probabil de asta încercau să explice situația mai clar și mai direct, folosind termeni destul de șocanți.
Chiar de la început, una din aceste instructoare a spus că noi vom activa în condițiile unui război informațional. Un alt „curator” a spus că iată noi cu toții suntem aici pentru a descoperi o nouă față a trupelor digitale. Ei vorbeau în limba rusă. El a folosit termenul „Интернет войска” (traducere: armata Internetului). Deci iarăși niște termeni foarte, foarte militariști, lăsând de înțeles faptul că acest război informațional, iată, se întâmplă pe rețelele sociale și acesta este terenul de luptă unde se întâmplă aceste bătălii pentru mințile oamenilor.
Banii și frica, instrumente de control
DW: Una dintre instructoare a vorbit despre două instrumente principale prin care poate fi influențată societatea – banii și frica. Cum s-a discutat despre acestea și ce rol urmau să joace activiștii în această strategie?
N.Z.: Discuția era în contextul în care una dintre „curatoare” a spus că publicul pe care noi îl țintim prin aceste mesaje pe rețelele sociale sunt persoanele mai în vârstă și că există două instrumente prin care poate fi influențată în general societatea și a spus că acestea sunt banii și frica.
Și rolul nostru ca persoane care urmau să îndeplinească aceste sarcini este să folosim acest instrument, să folosim temerile oamenilor în avantajul nostru, publicând mesaje care cumva stimulează aceste frici. Și deja din mesajele publicate se vede clar că foarte des se face apel la frica oamenilor față de diferite situații și subiecte.
DW: Atunci când au vorbit despre bani, la ce anume se refereau? Era vorba explicit de cumpărarea voturilor sau mai degrabă de recompensarea activiștilor implicați în rețea?
N.Z.: Nu au dat foarte multe detalii. Dar despre bani s-a discutat destul de des în această rețea. Chiar de la început, când abia se formau aceste grupuri, oamenii întrebau despre bani, întrebau dacă vor fi plătiți sau nu și inițial s-a spus că nu, acest training n-are nicio legătură cu banii. Ei nu pot să răspundă la întrebări legate de bani și să le adreseze șefilor lor de acolo, din organizațiile lor teritoriale.
Dar ulterior, după trei luni de training, s-a creat un proiect special, așa l-au numit ei, în cadrul căruia au fost selectați cei care erau mai activi, care probabil aveau conturi cu mai mulți urmăritori, cu mai multe rezultate în opinia lor. Ei au fost introduși în acest proiect special numit „Info-Lider”, în care am ajuns și eu. Deja în cadrul acestui proiect se vorbea direct despre faptul că persoanele vor fi plătite direct de la Moscova. Așa a spus unul dintre curatori, având în vedere că se plătește nu de blocul „Victoria”, dar direct de la Moscova.
Proiectul „Info-Lider” și plata de la Moscova
DW: Cum s-a încheiat această experiență de investigație sub acoperire și ce ai descoperit la etapa finală a proiectului?
N.Z.: Eu am fost acolo cu ei în noiembrie, decembrie 2024 și ianuarie 2025, iar deja în ianuarie oamenii erau pregătiți. Li se spunea „faceți-vă conturi cu mulți urmăritori”, „vom avea un proiect special”, „pregătiți-vă”. Și în februarie 2025 au fost selectate persoanele, nu știu, pe care ei au considerat că trebuie să le selecteze. Eu în momentul acela iarăși am fost sunată și mi s-a spus că, iată, în cadrul acestui proiect ar urma să se plătească. În mesajul pe care l-am primit pe Telegram de la una dintre curatoare se spunea că pentru activitățile voastre veți primi „mere” și „bomboane”.
Ei foloseau doar emoticoane. Nici nu se vorbea despre bani. Adică nu se menționa cuvântul bani, dar se subînțelegea despre faptul că urmau să fie plătiți oamenii. Am fost selectată și eu în acest proiect „Info-Lider”. Am lucrat o lună, iar la final urma să primesc banii, iar pentru asta trebuia să transmit datele mele personale.
Eu le-am dat, până la urmă. Am vrut să încercăm această cale, să vedem dacă banii or să vină sau nu, folosind aceeași bancă, „Promsviazibank”, ca și anul trecut. Și am dat datele mele pe care le-am dat atunci când m-am infiltrat anul trecut. După câteva zile ei au făcut niște verificări, probabil, și am văzut că am fost exclusă din toate chat-urile. Deci cred că ei au înțeles în final cine sunt.
Probabil este o echipă care funcționează aici și o echipă care funcționează acolo, care nu comunică foarte clar între ei și listele se mai încurcă și nu sunt verificate foarte bine. Cred că așa am ajuns să fiu sunată după o săptămână de la publicarea primei investigații din 2024.
DW: Poți estima cât de extinsă e cumpărarea de voturi și plata activiștilor? Ce mecanisme și canale de plată au folosit și cât de amplu e fenomenul la nivel național?
N.Z.: Ceea ce am putut să văd este dintr-un grup mic. În discuțiile pe care le-am avut, în cadrul acestui grup, cei de la Moscova spuneau că asemenea grupuri sunt formate pe diferite regiuni ale Republicii Moldova. Eu eram în grupul care se numea „Info-Lider Chișinău”. Ei spuneau că au asemenea grupuri în sud, centru și în nord, deci sunt foarte bine structurați și organizați. Fiecare urma să primească un salariu lunar. În momentul în care eram eu acolo, ei nu spuneau sumele.
Nu au menționat nici o sumă, dar spuneau despre faptul că se va utiliza „Promsviazibank” sau deja luau în considerare să folosească plățile în criptomonede. Respectiv, cred că aici terenul de joc e și mai mare pentru ei. Dar ceea ce eu am documentat acum sub acoperire este doar aspectul de propagandă pe rețelele sociale și îmi dau seama foarte bine că e doar unul dintre instrumentele pe care ei le folosesc ca influență aici, în Republica Moldova.
Dar deja vedem ce se întâmplă și din alte puncte de vedere. Vedem că ei au organizat și proteste de-a lungul acestui an. Iarăși putem presupune că oamenii nu s-au dus acolo pur și simplu, dar primesc o remunerare. Asta reieșind iarăși din ceea ce am documentat anul trecut, pentru că atunci când am fost sub acoperire, am văzut că oamenii primeau bani, inclusiv pentru că participau la proteste, pentru votul lor, pentru că erau trimiși să răspândească flyere cu propagandă prin oraș.
De la cumpărarea voturilor la manipulare online
DW: Poți confirma, prin propria investigație, că ai surprins personal cumpărarea voturilor și modul în care a fost pusă în practică?
N.Z.: Da. Anul trecut oamenii erau la modul propriu cumpărați pentru a vota așa cum li se dicta, așa cum li se spunea și inclusiv folosind această bancă rusească. Adică doar prin această bancă rusească, cel puțin atunci când am documentat. Dar da, putem presupune din datele pe care noi le-am văzut că impactul acestei rețele a fost unul semnificativ.
Iată și această schimbare de strategie pe care au avut-o imediat după alegerile prezidențiale. Înțelegem că, posibil, acțiunile autorităților, prin care mai mulți oameni au fost sancționați pentru că și-au vândut votul, poate i-au determinat să nu aibă atât de multe activități, prin oraș sau, în general, mai vizibile în spațiul public și să treacă într-un spațiu mai puțin controlat de autorități, mai puțin vizibil.
Dar de unde pot să influențeze, iată, mințile oamenilor. Să treacă în spațiul online de la cumpărarea directă a voturilor la influențarea minților și opțiunilor de vot a cetățenilor, lăsând impresia pe rețelele sociale că ar exista niște opinii multe și puternice împotriva integrării europene, a Uniunii Europene și a tuturor exponenților politici care susțin această idee.
DW: Care a fost motivația ta să te infiltrezi într-o astfel de schemă? A contat mai mult dorința de a documenta și a arăta oamenilor adevărul sau a fost și un act riscant, cu pericole reale pentru tine ca jurnalist?
N.Z.: E o întrebare foarte complicată. Adică am văzut, de exemplu, că anul trecut, investigația „În slujba Moscovei" a avut un impact în societate. Și asta ne-a bucurat foarte mult că am reușit să le arătăm oamenilor cum se întâmplă lucrurile. Chiar ar fi putut să se întâmple asta lângă casa lor, cu vecinii lor, cu oricine. Deci oamenii au văzut cu ochii lor cum oamenii sunt racolați, cum sunt cumpărați, cum sunt convinși, cum sunt manipulați. Asta atunci ne-a convins și ne-a arătat puterea jurnalismului de investigație într-o țară și într-o democrație.
Principala misiune a jurnalistului este să arate că democrația trebuie apărată probabil în fiecare zi, pentru că de la cele mai mici lucruri, la cele mai mici cazuri de corupție, până la cazuri de corupție la nivel înalt, ele trebuie expuse, pentru că transparența este un instrument foarte important în democrație.
DW: Ce le-ai spune tu oamenilor care se gândesc să își vândă votul?
N.Z.: Ceea ce vreau să le spun este că oricând poți să zici nu, oricând poți să zici: „Ok, până aici, poate am greșit, poate eu nu am înțeles lucrurile așa cum trebuie, dar aici mă opresc, pentru că simt că nu fac bine pentru țara mea și nici pentru familia mea”.
Pentru că dacă oprim acest proces de integrare europeană pe care noi l-am pornit, îl va afecta probabil pe fiecare dintre noi. Respectiv, trebuie să înțelegeți că atunci când voi lucrați pentru această rețea, lucrați pentru țară străină și sigur nu în interesele Republicii Moldova.
Simion Ciochină & Anna Gluşco