Procurorul general al României, Alex Florența, a oferit, marți, o radiografie detaliată a unei operațiuni de dezinformare şi influență care – spune el – a vizat în mod sistematic populația României în contextul alegerilor prezidențiale din 2024.
Ancheta Parchetului General arată că operațiunea nu a fost un val izolat de știri false, ci un război hibrid complex, planificat și activ din 2019 și pus în practică printr-o infrastructură digitală care a funcționat neîntrerupt până la finalul anului 2024.
Microtargetare în stil Brexit: pregătirea terenului din 2019
Florența a explicat, într-un interviu pentru Antena3, că modelul folosit amintește de tehnicile folosite în campanii electorale de mare anvergură din alte state: „Trebuie să înțelegem că o parte a acestor tehnici pe care le regăsim, iată și în 2024 în România, utilizate de un actor statal străin, urmează, practic, un pattern conform unei doctrine. Ea se cheamă doctrina confruntării informaționale și care urmărește, practic, anumiți pași și o anumită modalitate în care să poți influența încă o dată starea de spirit. Să-i spunem la nivelul unui stat. În cazul de față, lucrurile s-au derulat după câteva etape predefinite.”
Ancheta arată că, încă din 2019, o companie cu legături certificate în Federația Rusă a desfășurat „o întreagă campanie de microtargetare a populației românești în mediul online”. Procedura: colectarea datelor din mediul online, analiza preferințelor populației pe segmente (inclusiv geografic) și construirea unor narative adresate exact acelui public receptiv - o tehnică comparată de Florența cu operațiunile din Marea Britanie la momentul Brexit.
Crearea bulelor informaționale
Potrivit procurorului, analiza a condus la conturarea a patru mari narative la care publicul românesc era receptiv. Aceste mesaje au fost apoi distribuite printr-o infrastructură pregătită din 2022 și multiplicată în mediul online: site-uri, pagini de Facebook controlate de actorul statal şi alte canale „preconstituite”. Scopul: nișarea populației în componente informaționale și fidelizarea unor segmente întregi.
„Îl alimentez curiozitatea, interesul, doar cu știri, toate fabricate, în general cu inteligența artificială, din narativul la care el este receptiv. Urmând ca, în momentele cheie, care interesează actorul statal străin, cum a fost în cazul nostru de alegerile prezidențiale de anul trecut, să schimbi paradigma și această întreagă infrastructură să o folosești, schimbând întregul palier de narative. Și vii cu narativul care te interesează. În cazul de față a fost susținere electorală a candidatului independent”, a explicat Florența.
Odată intrat într-o astfel de „bulă informațională”, segmentul vizat devine - spune el - „captiv și ușor manipulabil”: expus constant la conținut construit special pentru a-i confirma emoțiile, convingerile sau nostalgii.
Cui s-a adresat campania
Despre grupurile sociale vizate, procurorul general a fost explicit: „A fost zona categorizată ca și identitară, zona identitar nostalgică, adică zonele care țin de anumite știri, care țin până la urmă de mistificarea valorilor tradiționale, mistica satului și toate chestiile care țin de valorile tradiționale românești, dar puse într-o notă încă o dată care să creeze o emoție puternică și nostalgică. Regăsim foarte multe din acea retorică specifică de glorificare a perioadei comuniste. Comuniste sau Antonescu.”
Florența subliniază mecanismul psihologic care face aceste campanii atât de eficiente: microtargetarea „urmărește să analizeze în profunzime preferințele umane, la nivel de subconștient până la urma urmelor, pentru că de acolo pleacă impulsurile cele mai puternice în momentul în care reacționezi pozitiv față de o știre care ți este prezentat”.
Dimensiunea operațiunii
Parchetul General a calculat amploarea operațiunii: peste 1,3 milioane de alegători au fost vizați printr-o rețea alcătuită din peste 2.000 de conturi false și circa 20.000 de boți AI, coordonată - au stabilit anchetatorii - de patru companii cu legături la Moscova.
Principalii beneficiari ai campaniei, susține ancheta, au fost asociați cu candidatura independentă a lui Călin Georgescu. Acesta este vizat de un rechizitoriu pentru tentativă de răsturnare a ordinii constituționale, alături de alți 21 de inculpați.
Războiul hibrid: de ce este periculos și în ce constă
Florența caută să lămurească publicul asupra termenului „război hibrid”, folosit frecvent dar insuficient definit: „Trebuie să înțelegem că războiul hibrid, spre deosebire prin toate formele lui de manifestare și ați menționat unele dintre ele, spre deosebire de războiul tradițional care este direct perceptibil prin prisma elementelor pe care le produce, rezultatelor fizice pe care le produce, dezastruoase de altfel, războiul hibrid este cu atât mai periculos pentru că este mult mai insidios, mult mai perfid și obiectul acestui război îl reprezintă înainte de toate creierele oamenilor.”
El descrie modul de operare: combinarea mai multor instrumente pentru a ataca un stat - nu prin forță militară deschisă, ci prin fabricarea unei stări de nemulțumire, panică sau nostalgie care poate fi ulterior exploatată în scopuri politice sau geopolitice.
Caz fără precedent recent
Procurorul general cataloghează operațiunea drept „cu certitudine cel mai grav caz înregistrat și monitorizat de către noi în ultima perioadă și în aceste 35 de ani, care are ca obiect o infracțiune contra siguranței naționale”.
El atrage atenția că jurisprudența în materie este aproape inexistentă, iar natura complexă a atacului - suprapunerea tehnicilor digitale, a inteligenței artificiale și a structurilor de propagare coordonate din străinătate - cere răspunsuri juridice și instituționale pe măsură.