La nivelul cel mai înalt al statului român s-a recunoscut faptul că țara noastră e ținta unor operațiuni subterane puternice, consistente și continue desfășurate de Kremlin de cel puțin un deceniu.
Atacurile s-au dezvoltat și intensificat, fiind folosite toate structurile digitale, rețelele sociale, fiind prezente și tot mai multe elemente de inteligență artificială cu scopul de a produce pagube cât mai mari.
Nicușor Dan, președintele României, a declarat într-un interviu că “a fost o creștere graduală, pe de-o parte de atacuri cibernetice la infrastructuri, pe de altă parte de instrumente de propagandă care s-au dus încet, încet şi au influențat zone din societate”.
Cu toate că autoritățile de la București dau semne că au conștientizat pericolul, fac prea puțin spre deloc pentru a contracara activitatea ostilă a Rusiei.
“… în România, lipsa unei decizii nu este neapărat rezultatul unei conspirații, ci mai degrabă al suprapunerii de neînțelegeri și al lipsei de interes. Principalele ocupații ale decidenților politici sunt mai degrabă de ordin personal – ce mașină să-și cumpere, cum să-și aranjeze treburile – decât preocupări în ce privește dezvoltarea și evoluția statului”, a declarat Cătălin Teniță, expert în comunicarea digitală, într-un interviu acordat Spotmedia.ro.
Manipularea coordonată a algoritmului
Alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 au fost anulate în urma interferențelor reprezentanților Rusiei, care au reușit promovarea intensivă pe TikTok a candidatului Călin Georgescu, o persoană virtual necunoscută publicului din România până la acea dată, care nu a respectat nicio regulă de campanie electorală, încălcând mai multe legi în ce privește finanțare candidaților politici.
La vremea respectivă, un număr de rapoarte ale agențiilor de informații și unele analize ale experților din străinătate au arătat modalitățile de interferență realizate prin intermediul TikTok, rețeaua socială controlată de Partidul Comunist din China, platforma pe care agenții Kremlinului au acționat pentru manipularea alegătorilor români.
“Creșterea fulminantă a vizibilității candidatului Călin Georgescu pe platforma TikTok pare să fi fost realizată în urma unei campanii sofisticate de astroturfing, constând în manipularea coordonată a algoritmului de recomandare prin publicarea masivă de videoclipuri și comentarii care conțin anumite hashtag-uri și cuvinte-cheie. De fapt, această campanie s-a bazat, pe de o parte, pe acțiunea coordonată a unor rețele de conturi și, pe de altă parte, pe exploatarea popularității unor influenceri care au fost plătiți în mod mascat”, se arată în raportul publicat de organizația Viginium (Vigilență și protecție împotriva interferențelor digitale străine), realizat la cererea guvernului francez.
CNA așteaptă 200.000 de euro de la Guvern pentru a lupta eficient cu campaniile ostile României de pe rețelele sociale
La 10 luni de la șocantul eveniment, autoritățile din România nu au făcut nimic consistent și observabil pentru a remedia imensa vulnerabilitate de securitate în fața Rusiei.
“La nivelul CNA suntem în plină pregătire pentru obținerea softului necesar detectării și identificării acestor campanii ostile României. În prezent, ne bazăm pe semnalele primite de la public, pe investigațiile excepționale ale presei și pe autosesizările noastre. Acestea sunt cele trei mari surse”, a declarat Valentin Jucan, vicepreședintele CNA, pentru Spotmedia.ro.
“Un astfel de soft nu ar ajuta neapărat la detectarea unui număr mai mare de postări, ci la identificarea campaniilor în sine. În momentul de față noi suntem mobilizați și facem tot ce ține de noi, dar situația arată ca și cum am folosi lingurița într-un ocean”, a mai spus oficialul.
“Un asemenea program ne-ar permite să arătăm rețelelor sociale că există o campanie formată din mii sau zeci de mii de postări. În prezent, CNA nu are posibilitatea de a oferi un feedback argumentat către platformele sociale”, a explicat Valentin Jucan.
Cu alte cuvinte, CNA, în acest moment, în urma raportărilor venite de la organizații și cetățeni, poate da jos o postare fake news, dar nu are instrumentele necesare pentru a bloca o campanie ostilă, formată din mii și mii de postări, realizată de boți, agenți de influență și idioți utili.
Programul de monitorizare aprofundată a rețelelor sociale costă în jur de 200.000 de euro, iar CNA așteaptă încă aprobarea Guvernului pentru realizarea achiziției.
Valeriu Jucan, vicepreședintele instituției, întrebat în cât timp de la implementarea programului s-ar vedea rezultatele pe rețelele sociale, acesta a răspuns fără niciun fel de ezitare că efectele ar fi vizibile “imediat”.
“Practic, atunci când este lansată o campanie de manipulare, aceasta nu conține neapărat elemente ilegale precum instigarea la ură sau la violență – care pot fi eliminate prin legislația audiovizualului –, ci mai degrabă aceasta folosește tehnici precum inteligența artificială, troli și exploatarea algoritmilor platformelor” pentru a induce un anumit tip de mesaj, a explicat oficialul pentru Spotmedia.ro.
“Astfel de campanii, luate postare cu postare, nu încalcă legea, dar în ansamblu au un comportament neautentic. Ele se desfășoară cu sprijinul tehnic al platformelor sociale respective și produc efecte care pot afecta securitatea națională sau care au scopul de a crea dezinformare sistemică”, a precizat Valentin Jucan.
O alertă la adresa TikTok, veche de doi ani, îngropată politic
Încă din mai 2023, DNSC (Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică) a emis o recomandare “autorităților și instituțiilor publice din România pentru interzicerea descărcării, instalării și utilizării aplicației TikTok pe dispozitivele de serviciu”, dar nu s-a întâmplat mare lucru.
În afară de STS (Serviciul de Comunicații Speciale) și Ministerul Apărării, care au anunțat public că au luat măsuri în urma recomandării, totul a deraiat în discuții politice, amânări și fuga miniștrilor de responsabilitate, astfel că recomandarea a fost îngropată până în zilele care au urmat anulării alegerilor când din nou s-a vorbit despre posibilitatea interzicerii TikTok.
“…nu cred că simpla interzicere a aplicației chinezești rezolvă problema. Oamenii s-ar muta imediat pe Telegram sau pe altă platformă. Poți limita consumul în anumite domenii – de exemplu, pentru funcționarii publici sau în armată. Aici ar fi logic să existe restricții, pentru că altfel dai acces unor actori străini la informații sensibile, dar, pe lângă asta, România ar trebui să investească și în educație media, nu doar în religie, de exemplu. Dacă tot avem 12–13 ani de religie în școală, am putea avea și puțină educație media. Dumnezeu ne ajută, dar trebuie să ne ajutăm și noi singuri”, a declarat Cătălin Teniță, expert în comunicare digitală, fost parlamentar, pentru Spotmedia.ro.
Din discuție a reieșit și faptul că s-a creat un cerc vicios. Mulți oameni politici folosesc rețelele sociale pentru a se promova și n-au niciun interes să fie impuse restricții sau unele aplicații să fie interzise pentru că astfel și-ar limita singuri capacitatea de comunicare cu alegătorii.
Mai mult, s-a format o adevărată industrie a “influenceri”-lor, care câștigă indirect bani în urma fake news-urilor, violenței de limbaj și teoriilor conspiraționiste pe care le promovează cu generozitate.
Senzaționalismul și agresivitatea postărilor și clipurilor video, multe care n-au nicio legătură cu realitatea, îi ajută să-și mărească numărul de urmăritori pentru ca, apoi, această audiență să fie vândută către agenții de marketing pentru promovarea diferitelor produse și servicii.
Adevărul, faptele, de cele mai multe ori, sunt banale, plictisitoare, raționamentele și argumentele sunt greu de urmărit fiind, de multe ori, de neînțeles de cei care nu au un nivel ridicat de educație, așa că majoritatea oamenilor sunt atrași de enunțuri ieșite din comun, încărcate cu emoție, care sperie, șochează și oferă explicații simpliste, dar care n-au nicio treabă cu realitatea. Nu prea poți să faci bani pe rețelele sociale dacă te ocupi cu adevărul.
Strategia de comunicare nu se face în pauza de masă
“…limbajul politic începe să semene cu cel de pe TikTok. Îl vedem pe domnul Ciolacu cum își face campanie cu filmulețe despre sarmale sau pantofi. Asta arată nivelul la care s-a ajuns”, a mai declarat Cătălin Teniță.
“Finlanda, de exemplu, are aceeași problemă cu Rusia ca și noi. Dar ei au un model diferit de abordare: concentric, cu educație media, măsuri penale împotriva celor plătiți de actori externi, încredere în instituții și influenceri coordonați astfel încât să transmită mesaje pozitive”, a explicat expertul în comunicare digitală.
“…am propus de mai multe ori ca statul să aloce bugete pentru educație media direct pe canalele tinerilor – TikTok, Instagram, YouTube. Să fie făcute campanii de sănătate, de educație anti-discriminare, de educație civică acolo unde adolescenții și tinerii consumă conținut. La noi, însă, Ministerul Educației încă funcționează ca minister al școlilor, ca pe vremea lui Spiru Haret, fără o strategie adaptată la perioada actuală”, a mai subliniat Cătălin Teniță.
Valeriu Jucan, vicepreședintele CNA, spune că instituțiile din România trebuie să-și regândească și să-și reconstruiască strategiile de comunicare.
“În noiembrie anul trecut, România s-a confruntat cu o situație extremă care a ridicat nivelul de tensiune și confruntare în societate. Trebuie să învățăm să reducem aceste efecte”, a declarat oficialul.
“Ministerele trebuie să înțeleagă că strategia de comunicare nu este opțională și nu se face în pauza de masă. Oricâte softuri am avea, dacă nu comunicăm eficient, e doar o linguriță folosită în ocean. Trebuie să facem un efort comun: să comunicăm, să reacționăm, să nu mai stăm în amorțeală”, a mai spus vicepreședintele CNA.