Pentru prima dată de la invazia Ucrainei, forțele NATO s-au angajat direct împotriva Rusiei.
Trimiterea de drone rusești peste Polonia a marcat o escaladare a ostilităților cu Europa. Dar ce a urmărit Vladimir Putin să obțină – și cum va răspunde NATO?
Incidentul ridică multe întrebări despre Rusia, Polonia și NATO, susține Politico. Dar şi dacă Varșovia și alianța nord-atlantică s-au adaptat la realitățile războiului modern cu drone.
1. Ce s-a întâmplat în estul Poloniei?
Premierul Donald Tusk a declarat în Parlament că spațiul aerian polonez a fost încălcat de 19 ori. Avioane F-16 poloneze și F-35 olandeze, alături de alte aeronave, au răspuns și au doborât mai multe drone.
Fragmente au fost găsite în estul Poloniei, una dintre drone lovind o casă. Nimeni nu a fost rănit.
Varșovia indică fără echivoc responsabilul: „Nu există nicio îndoială cu privire la intențiile agresive ale Rusiei”, a spus Tusk. Polonia a invocat Articolul 4 al NATO pentru a convoca o reuniune cu aliații.
„Întregul mecanism va analiza acum situația”, a declarat un oficial NATO.
2. Ar putea fi un accident?
Polonia și alte state de graniță NATO, precum România, s-au confruntat ocazional cu drone rusești de la începutul invaziei. Dar este prima dată când un număr atât de mare pătrunde într-un stat aliat – și prima dată când acestea sunt doborâte.
„Evaluarea forțelor aeriene poloneze și NATO este că nu au deviat de la traiectorie, ci au fost țintite deliberat”, a declarat ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski.
Aceeași opinie a fost exprimată și de alții. Ministrul Apărării german, Boris Pistorius: „Nu există niciun motiv să suspectăm că a fost o eroare de traiectorie sau ceva de genul acesta.”
Expertul Fabian Hoffmann (Universitatea din Oslo) a spus că incidentul „poartă toate semnele unei acțiuni deliberate”: „Aceste drone au urmat o traiectorie controlată, deci pare că Rusia a făcut-o intenționat.”
Totuși, unii au rezerve. „Există rapoarte contradictorii și nu avem încă o evaluare clară asupra intenției. Indiferent de intenție, a fost periculos, a fost iresponsabil și a încălcat spațiul aerian al Poloniei și NATO”, spune ministrul britanic al Apărării, John Healey.
Cercetătorul Zachary Kallenborn (King’s College London) notează: „Inițial văd multe cuvinte ferme, dar și ezitare asupra răspunsului. Consultările din Articolul 4 oferă ocazia de a aduna mai multe informații, de a cântări opțiuni și de a decide cum să se răspundă.”
3. Ce spune Kremlinul?
Reacția inițială a Moscovei a fost să dea vina pe Ucraina.
„Știm un singur lucru: aceste drone au venit dinspre Ucraina… Nu există dovezi că au fost de origine rusească”, a spus Andrei Ordash, însărcinat cu afaceri al Rusiei la Varșovia.
Ulterior, a intervenit purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov: „Am prefera să nu comentăm în niciun fel. Este în afara competenței noastre.” El a adăugat că liderii UE și NATO „acuză Rusia zilnic de diverse provocări, de cele mai multe ori fără niciun argument.”
Ministerul Apărării rus a transmis ulterior că a desfășurat „un atac de amploare asupra complexului militar-industrial al Ucrainei” și că nu au fost planificate ținte în Polonia. Totodată, a precizat că dronele cu raza de zbor de maximum 700 km nu ar fi putut ajunge în Polonia.
„Suntem totuși gata să avem consultări cu Ministerul Apărării al Poloniei”, a adăugat Moscova.
4. Face parte dintr-un plan rusesc?
În pofida amenințărilor firave ale lui Donald Trump la adresa lui Putin, Rusia și-a intensificat atacurile asupra Ucrainei.
Duminică a lansat peste 800 de drone și rachete, una lovind sediul principal al guvernului ucrainean – o premieră. Au fost atacate inclusiv o fabrică americană din vestul Ucrainei și misiuni diplomatice europene la Kiev.
„Este un mesaj din partea Moscovei că nu e interesată de o pace garantată de Occident și probabil nu e interesată de pace deloc”, a scris economistul Timothy Ash, citat de Politico.
Generalul american în retragere Ben Hodges consideră că incursiunea dronelor a fost deliberată și a subliniat că în Polonia sunt staționați aproximativ 8.000 de militari americani.
Fabian Hoffmann a adăugat că asumarea riscurilor de către Kremlin reflectă „slăbiciune și oportunism”: „Rusia nu respectă Europa… Nu se descurcă bine economic, de aceea Kremlinul alege să escaladeze acum, văzând o fereastră de oportunitate.”
5. Ce spune incidentul despre apărarea aeriană a Poloniei și NATO?
Dronele au fost detectate și unele doborâte, dar nu este un mare succes pentru NATO.
„Nu pentru asta ar trebui folosite F-16 și F-35”, a spus Hodges.
Phillips O’Brien, profesor la Universitatea St. Andrews, notează că incidentul arată lipsa de pregătire a NATO. „Atacul de antrenament al rușilor asupra Poloniei arată că statele Alianței nu s-au deranjat să se pregătească pentru războiul ce le stă chiar în față.”, susține O’Brien.
În contrast, Ucraina a interceptat în aceeași noapte 386 din cele 415 drone și 27 din 43 de rachete lansate.
6. Cum poate răspunde NATO?
Alianța recunoaște că are nevoie de o întărire a apărării aeriene.
„Secretarul general Mark Rutte a spus că NATO are nevoie de o creștere de cinci ori a capacităților de apărare aeriană și antirachetă – o prioritate urgentă.”, spune Oana Lungescu (Royal United Services Institute, fost purtător de cuvânt NATO).
Hodges a cerut organizarea unui exercițiu multinațional de apărare aeriană și schimbarea regulilor de angajament pentru patrulele din Marea Baltică și Neagră, astfel încât avioanele NATO să poată doborî drone și rachete rusești.
El a mai spus că ar fi logic ca NATO să impună o zonă de interdicție aeriană deasupra vestului Ucrainei. „Nu sunt avioane rusești care să zboare peste Ucraina, deci nu ar fi o escaladare.”, punctează Hodges.
G.P.