Ziua 1289 de război a început cu un atac cu drone asupra Odesei. Mai multe explozii s-au produs noaptea trecută în oraș, iar un depozit a fost cuprins de flăcări. Potrivit primelor informații, nu există victime.
În schimb, forțele ruse au lansat joi bombe aeriene asupra unui spital din regiunea Donețk, unde două persoane au fost ucise. De asemenea, șapte persoane au fost rănite dimineață în atacurile rusești asupra regiunii Zaporojie, iar în regiunea Harkov, un atac cu drone asupra unor localități s-a soldat cu cinci răniți și mai multe distrugeri.
Rusia a lansat peste 110 drone asupra Ucrainei, începând de miercuri seară. Două drone au intrat în spațiul aerian al Poloniei noaptea trecută, dar nu au fost doborâte, deoarece nu reprezentau niciun pericol.
Peste graniță, în regiunea rusă Belgorod, învecinată cu Ucraina, autoritățile au introdus interdicții privind difuzarea imaginilor sau informațiilor neoficiale despre atacurile cu drone. Doar instituțiile oficiale pot să comunice astfel de date.
Tot în Rusia, un tribunal militar a condamnat patru ofițeri ucraineni capturați la pedepse cuprinse între 26 și 28 de ani de detenție, acuzându-i de acte de sabotaj și terorism, în urma unor procese pe care Kievul le-a catalogat drept „simulacre de justiție".
Între timp, continuă eforturile pentru găsirea unei soluții de pace. La Paris a avut loc o nouă întâlnire a Coaliției de Voință, după care, președintele Emmanuel Macron a anunțat că 26 de state au confirmat oficial că sunt gata să participe la schema de garanții de securitate pentru Ucraina, fiecare venind cu propuneri concrete privind sprijinul militar și politic.
Liderii europeni au discutat și cu președintele american Donald Trump, iar sprijinul SUA urmează să fie finalizat și anunțat „în zilele următoare”.
În cursul discuției, Trump s-a arătat „foarte nemulțumit” de faptul că Europa continuă să cumpere petrol rusesc, menționând Slovacia și Ungaria. Trump a cerut oprirea importurilor, care au adus Rusiei 1,1 miliarde de euro într-un an, sancțiuni suplimentare asupra petrolului și gazului, dar și presiuni economice asupra Chinei.
Moscova, în schimb, nici nu vrea să audă de garanțiile de securitate. Mai mult, purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, a avertizat că Rusia refuză să discute orice "intervenţie străină" în Ucraina, "indiferent de forma acesteia".
Replica a venit de la șeful NATO, Mark Rutte: „De ce să ne intereseze ce gândește Rusia cu privire la trupele din Ucraina? (…) Nu ei sunt cei care decid".
Atacuri în Ucraina
- Explozii în Odesa - Un incendiu a izbucnit, noaptea trecută, într-un depozit din orașul Odesa în urma unui atac cu drone rusești. Focul a fost stins rapid de peste 40 de pompieri din cadrul Serviciului de Urgență de Stat, o unitate de pompieri a Gărzii Naționale și voluntari, a anunțat Serviciul de Urgență de Stat al Ucrainei. Primele informații indică faptul că nu au existat victime, relatează Ukrainska Pravda.
- Spital atacat de ruși - Forțele ruse au lansat joi bombe aeriene asupra orașului Kostiantînivka și a satului apropiat Illinivka din regiunea Donețk, ucigând două persoane, a anunțat Vadîm Filașkin, șeful administrației militare regionale. "Spitalul Kostiantînivka a devenit cea mai recentă țintă «militară» pentru forțele ruse. Astăzi au lansat în mod deliberat trei bombe asupra spitalului, care continuase să trateze locuitorii locali până la atac. Inamicul a lansat, de asemenea, trei bombe asupra Illinivka, ucigând două persoane și avarind cinci clădiri nerezidențiale", a scris oficialul pe Telegram.
- Atac în Harkov - Un atac cu drone rusești asupra zonelor populate din raioanele Ciuhuiv și Lozova, din regiunea Harkov, a provocat victime și distrugeri. În satul Malînivka din raionul Ciuhuiv, cinci persoane au fost rănite, iar o casă și mai multe mașini au luat foc, a anunțat Serviciul de Urgență de Stat,
- Răniți în Zaporojie - Șapte persoane au fost rănite dimineață în atacurile rusești asupra regiunii Zaporojie, a anunțat Ivan Fedorov, șeful administrației militare regionale. Acesta a relatat că rușii au lansat o dronă care a atacat orașul Zaporojie și au bombardat cu artilerie Orihiv și Bilenke. Mai multe clădiri rezidențiale, precum și linii de transport al energiei electrice și gazelor au fost avariate.
- Peste 100 de drone asupra Ucrainei - Forțele ruse au lansat 112 drone începând de miercuri seară. Apărarea aeriană a distrus 84 de ținte deasupra nordului, sudului și estului țării. Au fost înregistrate 28 de atacuri cu drone în 17 locuri, iar resturi de la cele doborâte au căzut în 5 cinci locuri, au anunțat dimineață Forțele Aeriene ale Ucrainei.
Ce se întâmplă în Rusia
- Cenzură în Belgorod - Autoritățile din regiunea Belgorod au introdus interdicții privind difuzarea imaginilor sau informațiilor neoficiale despre atacurile cu drone, permițând doar instituțiilor oficiale să comunice astfel de date, relatează The Kyiv Independent. Potrivit declarației guvernatorului Viaceslav Gladkov, locuitorilor le este interzis să publice în spațiul public, inclusiv pe internet, informații referitoare la activitatea armatei, la poziționarea echipamentelor militare sau la infrastructura civilă afectată. Cetățenii pot distribui doar imagini sau videoclipuri publicate de canalele oficiale. În plus, părinții copiilor înscriși la grădinițele din regiune vor fi obligați să urmeze cursuri de prim ajutor.
- Prizonieri ucraineni, condamnați la închisoare - Un tribunal militar din Rusia a condamnat patru ofițeri ucraineni capturați la pedepse cuprinse între 26 și 28 de ani de detenție, acuzându-i de acte de sabotaj și terorism, în urma unor procese denunțate de Kiev ca fiind "simulacre de justiție". Un locotenent-colonel a primit 28 de ani de închisoare, dintre care cinci vor fi executați într-un penitenciar, restul într-o colonie cu regim de maximă siguranță, și a fost amendat cu aproximativ 25.000 de dolari. Un căpitan și un sergent au fost condamnați la câte 26 de ani, iar un sublocotenent la 27 de ani. Cei patru au fost capturați în regiunea Briansk și acuzați că au minat linii electrice, o cale ferată și un depozit de combustibil, precum și că au plasat drone lângă aerodromul militar Șaikovka, unde sunt staționate bombardiere strategice folosite în atacurile asupra orașelor ucrainene.
Negocierile de pace
- Zelenski crede într-un scenariu sud-coreean - Volodimir Zelenski consideră că în Ucraina ar putea fi realizabil scenariul din Coreea de Sud, când, după încheierea războiului intercoreean, nu a fost semnat niciun tratat de pace, dar ţara a reuşit să atingă prosperitatea. "Mă întrebaţi dacă un astfel de scenariu se poate realiza în Ucraina? Răspund că totul este posibil. Trebuie menţionat că Coreea de Sud are un aliat puternic: Statele Unite ale Americii, care nu vor permite Coreei de Nord să o cucerească. Dar totul este relativ: sud-coreenii îşi asumă totuşi riscuri", a explicat Zelenski într-un interviu pentru Le Point. "Sincer să fiu, Ucraina este hotărâtă să obţină garanţii solide de securitate, de exemplu sisteme Patriot, de care dispune Coreea de Sud", a adăugat Zelenski. Însă comparaţia cu situaţia Coreei de Sud are limitele sale, atrage atenţia el. "Populaţia Coreei de Nord este de puţin peste 20 de milioane de locuitori, în timp ce Rusia are peste 140 de milioane. Nu se poate compara amploarea acestor ameninţări. Ameninţările venite dinspre Rusia sunt de cinci, şase, chiar zece ori mai mari", a explicat el.
- 26 de țări, gata să acorde garanții de securitate - La Paris, 26 de state au confirmat oficial că sunt gata să participe la schema de garanții de securitate pentru Ucraina, fiecare venind cu propuneri concrete privind sprijinul militar și politic. Informația a fost prezentată de președintele Emmanuel Macron joi, după reuniunea Coaliției de Voință, care a adunat 35 de membri. Detalii AICI.
- Moscova nu acceptă garanții de securitate - Purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, a reiterat că Moscova consideră "absolut inacceptabile" garanţiile de securitate solicitate de Zelenski. "Nu sunt garanţii de securitate pentru Ucraina, sunt garanţii de pericol pentru continentul european", a subliniat ea în cadrul unei conferinţe economice la Vladivostok, în Extremul Orient rus. De asemenea, Zaharova a avertizat că Rusia refuză să discute orice "intervenţie străină" în Ucraina, "indiferent de forma acesteia".
- Șeful NATO: Nu Rusia decide - Nu Rusia este cea care trebuie să "decidă" dacă Occidentul poate sau nu să trimită trupe în Ucraina, a afirmat joi secretarul general al NATO, Mark Rutte, informează AFP. "De ce să ne intereseze ce gândește Rusia cu privire la trupele din Ucraina? (…) Nu ei sunt cei care decid", a afirmat Mark Rutte în timpul unei conferințe de securitate la Praga.
- Propunerile Berlinului - Germania a anunțat care sunt condițiile pentru a participa la acordarea de garanții de securitate Ucrainei: "participarea Statelor Unite la garanţiile de securitate", "Rusia să angajeze negocieri" şi un "consens în Guvernul (german) şi o aprobare a Bundestagului (Parlamentul german)". În vederea susţinerii apărării antiaeriene a Ucrainei, Berlinul vrea să contribuie la o creştere a numărului armamentului şi a eficienţei acestuia cu 20% pe an, potrivit unor dezvăluiri ale revistei Der Speiegel, confirmate de o sursă pentru AFP. Berlinul vrea, de asemenea, să consolideze capacităţile aeriene ofensive ale Ucrainei, cu armament de precizie cu rază lungă de acţiune, şi anume rachete de croazieră, fabricate în Ucraina cu aport - financiar şi tehnologic - german.
- România susține sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei - Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, joi, după reuniunea Coaliţiei de Voinţă, că trebuie să se menţină presiunea asupra Rusiei, deoarece aceasta continuă să demonstreze că nu doreşte pacea şi înţelege doar limbajul forţei, iar România susţine adoptarea de sancţiuni suplimentare. Detalii AICI.
- Trump, „foarte nemulțumit” de achizițiile UE de petrol rusesc - Președintele Donald Trump este „foarte nemulțumit” de faptul că Europa continuă să cumpere petrol rusesc, a declarat Volodimir Zelenski, după convorbirea telefonică a liderilor Coaliției de Voință cu Casa Albă, menționând Slovacia și Ungaria, scrie Le Figaro. Un oficial american a confirmat pentru Reuters că Trump a cerut oprirea importurilor, care au adus Rusiei 1,1 miliarde de euro într-un an, și presiuni economice asupra Chinei. Potrivit președintelui finlandez Alexander Stubb, Trump a propus sancțiuni suplimentare asupra petrolului și gazului, de comun acord cu Europa. Ursula von der Leyen și consilierii lui Trump urmează să continue discuțiile în următoarele 24 de ore.
Alte informații relevante
- Două drone în spațiul aerian al Poloniei - Două drone au intrat în spațiul aerian polonez noaptea trecută, dar acestea nu au fost doborâte, deoarece nu reprezentau niciun pericol, a anunțat armata joi, conform AFP. Dronele au părăsit spațiul aerian polonez fără a provoca pagube. Armata poloneză nu a oferit detalii despre locul în care dronele au intrat în spațiul aerian al țării.
- Merz vrea ca Europa să scape de dependența de America - "Ne-am înşelat toţi în privinţa lui Vladimir Putin", recunoaşte cancelarul german Friedrich Merz într-un interviu acordat revistei Paris Match. „Este adevărat că, în ceea ce mă priveşte, am fost mereu sceptic. Dar şi eu ar fi trebuit să iau mai rapid măsura ameninţării, înainte de 2022 înaintea atacării Ucrainei. În 2014, când el (Vladimir Putin) a invadat Crimeea şi poate în 2008 când a atacat Georgia. Să ne amintim amploarea istorică a ceea ce se întâmplă: atacând Ucraina, Putin a atacat a doua cea mai mare ţară de pe continent ca suprafaţă!", a spus Merz. El a deplâns apoi faptul că europenii se confruntă de ani de zile cu acest "regim autoritarist", "care nu mai respectă echilibrul" care exista anterior. Referitor la legătura sa cu Statele Unite ale lui Donald Trump, Friedrich Merz se declară pregătit să acţioneze împreună cu Emmanuel Macron, pe care-l numeşte "prietenul" său, pentru a ieşi din "slăbiciune" şi "dependenţă".
- Kim Jong Un, sprijin pe față pentru armata rusă - Kim Jong Un și Vladimir Putin s-au întâlnit miercuri, la Beijing, în marja ceremoniilor care au marcat capitularea Japoniei în cel de-Al Doilea Război Mondial. "Sprijinirea armatei ruse este o datorie fraternă", a spus Kim, care și-a exprimat dorința de a consolida parteneriatul pe termen lung cu Moscova. La rândul său, Putin a "lăudat" soldații nord-coreeni care luptă în Ucraina și a descris relațiile cu Phenianul drept "speciale, bazate pe încredere, prietenie și alianță".
- Beijingul nu conspiră împotriva SUA - China a respins joi afirmația lui Donald Trump conform căreia președintele chinez Xi Jinping ar conspira împotriva SUA cu liderii rus și nord-coreean veniți la Beijing pentru a participa la parada militară, informează AFP. "China dezvoltă relații diplomatice cu toate țările, fără a viza niciodată nicio terță parte", a declarat reporterilor, la Beijing, Guo Jiakun, purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe chinez. De asemenea, el a calificat drept "iresponsabile" remarcile șefei diplomației europene, Kaja Kallas, care a descris întâlnirea dintre cei trei lideri drept o "provocare directă" la adresa ordinii internaționale.
- Prima ședință a fondului SUA–Ucraina pentru resurse - Statele Unite și Ucraina au ținut pe 3 septembrie prima ședință a board-ului fondului de investiții creat prin acordul bilateral privind resursele minerale. Ministrul adjunct al Economiei, Yegor Perelygin, a declarat pentru The Kyiv Independent că fondul este un instrument care va putea susține creșterea economică a Ucrainei și va facilita dezvoltarea unor domenii precum mineritul și rafinarea mineralelor critice. Detalii AICI.