Ziua 1287 de război a început cu un atac aerian masiv al Rusiei asupra a patru regiuni din Ucraina, soldat cu victime și daune asupra infrastructurii civile.
În regiunea sudică Odesa, administrația districtului Izmail a anunțat că dronele rusești au vizat infrastructura portuară, provocând incendii. Nu au fost raportate victime.
Atacul asupra portului dunărean a declanșat o alertă aeriană în România. Patru avioane, două F-16 și două Eurofighter Typhoon, au fost ridicate de la sol, în timpul nopții, și a fost emis un mesaj Ro-Alert în zona de nord a județului Tulcea.
În orașul nord-estic Sumî, dronele rusești au lovit clădiri non-rezidențiale, declanșând un incendiu de proporții. Mai multe persoane au fost rănite, inclusiv un copil. În regiunea Kiev, un atac cu dronă ucis o persoană, în timp ce mai multe sunt rănite. În regiunea Zaporijie, un bărbat a fost ucis, iar mai multe case și clădiri au fost avariate într-un atac cu bombe aeriene asupra localității Uspenivka.
Rusia a lansat 150 de drone, începând de luni seară, regiunile din nordul, sudul, estul și centrul Ucrainei. Apărarea aeriană a reușit să distrugă cea mai mare parte a țintelor, dar 30 de drone au lovit în nouă locuri.
Intensificarea atacurilor aeriene forţează copiii din Kiev să învețe în adăposturi și îl determină pe Zelenski să avertizeze că „îndrăzneala rușilor crește”.
Armata ucraineană a obținut un nou succes pe front, eliberând un sat din regiunea Donețk după două săptămâni de lupte în zonă.
În schimb, Ucraina se așteaptă ca Rusia să lanseze noi atacuri asupra orașului Siversk din regiunea Donețk, în încercarea de a-și stabili o poziție în zonă.
Continuă blocajul în negocierile de pace, iar acum Kremlinul neagă o înțelegere între Putin și Trump pentru a se întâlni cu Volodimir Zelenski. Şi Erdogan susţine că Putin și Zelenski nu sunt pregătiți pentru un dialog direct, în timp ce Germania propune Geneva ca posibil loc de summit. Între timp, Macron pregătește la Paris un nou sprijin pentru Kiev.
În paralel, cancelarul Merz l-a numit pe Putin „cel mai grav criminal de război”, iar Regimentul „Achilles” a raportat mii de ținte ruse distruse în august.
Asta cu atât mai mult cu cât Ucraina anunţă că nu are asigurate sursele de finanțare pentru următorii doi ani, astfel că pentru perioada 2026-2027 a rămas un decalaj care trebuie eliminat, arată banca centrală de la Kiev. Cu toate acestea, Kievul își consolidează arsenalul cu drona „JET MAX”, parte din strategia de a dezvolta noi UAV-uri grele pentru lupta contra Rusiei.
Noi atacuri în Ucraina
- Atacuri cu drone în 4 regiuni - Rusia a lansat în primele ore ale zilei un val de drone asupra a cel puțin trei regiuni ucrainene, provocând victime și daune infrastructurii civile, potrivit The Kyiv Indepedent. În orașul nord-estic Sumî, dronele rusești au lovit clădiri non-rezidențiale din raionul Zarihnî, declanșând un incendiu de proporții, a declarat guvernatorul regional Oleh Hrîhorov. Primarul interimar, Artem Kobzar, a confirmat că două explozii au lovit o clădire aflată în apropierea unei grădinițe. Ulterior, Serhiî Kryvosheenko, șeful Administrației Militare din Sumî, a raportat că o clădire a fost distrusă, iar patru blocuri de locuințe au fost avariate, aproximativ 50 de geamuri fiind sparte. Mai multe persoane au fost rănite, inclusiv un copil. În regiunea Kiev, un atac cu dronă a lovit comunitatea Bila Tserkva. O persoană a murit, în timp ce mai multe sunt rănite. Atacul a declanșat un incendiu care a fost stins după descoperirea corpului unui bărbat în ruinele unei cooperative de garaje. În regiunea Zaporijie, un bărbat a fost ucis, iar mai multe case și clădiri au fost avariate într-un atac cu bombe aeriene asupra localității Uspenivka, a anunțat Ivan Fedorov, șeful Administrației Militare. În regiunea sudică Odesa, administrația districtului Izmail a anunțat că dronele rusești au vizat infrastructura portuară, provocând incendii. Nu au fost raportate victime.
- Alertă aeriană în Tulcea - Patru avioane, două F-16 și două Eurofighter Typhoon, au fost ridicate de la sol, în timpul nopții, în urma unui atac aerian al forțelor ruse asupra infrastructurii din Ucraina, în apropierea frontierei cu România, a anunțat MApN. În jurul orei 23.00, sistemele de supraveghere radar ale MApN au detectat un atac aerian al Rusiei asupra infrastructurii portuare din Ucraina, la nord de Brațul Chilia al Dunării, județul Tulcea. Două aeronave de luptă F-16 românești au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea pentru misiuni de cercetare. La ora 23:46 a fost transmis mesajul Ro-Alert pentru zona de nord a județului Tulcea, iar în jurul orei 00:20 au fost ridicate și două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Germane, dislocate la Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu. Nu au fost detectate pătrunderi ale unor vehicule aeriene în spațiul aerian național. La ora 00:50 a fost transmis semnalul de încetare a alertei aeriene.
- Atac cu 150 de drone - Forțele rusești au atacat cu 150 de drone, începând de luni seară, regiunile din nordul, sudul, estul și centrul Ucrainei. Apărarea aeriană a reușit să distrugă 120 de drone, iar 30 au lovit în nouă locuri. Resturi de drone au căzut în cinci locuri, au comunicat dimineață Forțele Aeriene ale Ucrainei.
Situația pe front
- Ucraina a eliberat un sat în Donețk - Armata ucraineană a eliberat satul Novoekonomihne din regiunea Donețk, a anunțat Statul Major General. Localitatea se află la aproximativ 14 km nord-vest de orașul asediat Pokrovsk. Grupurile de asalt ucrainene au luptat două săptămâni pentru eliberarea satului, potrivit sursei citate de Ukrainska Pravda. Pe 24 august, forțele ucrainene au recâștigat controlul asupra satului Novomîhailivka din regiunea Donețkt.
- Rușii pregătesc un atac în Donețk - Ucraina se așteaptă ca Rusia să lanseze noi atacuri asupra orașului Siversk din regiunea Donețk, în încercarea de a-și stabili o poziție în zonă, a declarat Dmitro Zaporojeț, purtător de cuvânt al Corpului 11 Armată, pentru Suspilne. "În direcția Siversk, inamicul va continua să încerce operațiuni de asalt folosind echipamente (grele) până la începerea ploilor de toamnă. Ne așteptăm la un alt asalt la scară largă", a declarat Zaporojeț. Forțele ruse își propun să-și asigure un punct de sprijin lângă Siversk înainte ca vremea să se schimbe, permițându-le fie să lupte pentru controlul orașului, fie să-l ocolească în timpul iernii, a adăugat acesta. Forțele ruse au avansat în regiunea Donețk în vară, concentrându-și eforturile principale în jurul orașelor Pokrovsk și Kostiantînivka, în timp ce înaintau spre Dobropillia. Totuși, Rusia nu a reușit să-și consolideze pozițiile sau să obțină câștiguri teritoriale semnificative, ocupând doar câteva așezări rurale mici, scrie The Kyiv Independent. Siversk, noua țintă potențială a Rusiei, se află la aproximativ 10 km vest de satul ocupat Verhniokamianske din regiunea Donețk.
- Regimentul „Achilles” raportează 4.600 de ținte ruse distruse - Regimentul 429 „Achilles”, specializat în sisteme aeriene fără pilot, a anunțat că a neutralizat 4.623 de ținte rusești în august, pe frontul din Harkov. Potrivit comandantului Yurii Fedorenko, au fost doborâte cu 70% mai multe drone decât în iulie - inclusiv Lancet, Molniya sau Orlan - și au fost eliminate două batalioane de infanterie rusă, aproximativ 550 de soldați. Unitățile au acționat în apropiere de Kupiansk, Dvoricina, Vovciansk și Milove. Creșterea eficienței Regimentului arată rolul decisiv al dronelor în contracararea atacurilor ruse și în apărarea liniilor ucrainene.
Ce se întâmplă în Rusia
- Atac ucrainean la Rostov - Peste 300 de persoane au fost evacuate din apartamentele, noaptea trecută, după un atac cu dronă ucraineană asupra capitalei regiunii Rostov, a declarat marți guvernatorul interimar, potrivit Reuters. Ministerul rus al Apărării a anunțat că unitățile de apărare aeriană au distrus 13 drone ucrainene deasupra regiunii Rostov în cursul nopții, dar nu a precizat câte drone au fost detectate. "Un obuz (de dronă) neexplodat a fost descoperit într-unul dintre apartamente. Ca măsură de precauție, 320 de locatari ai clădirii sunt evacuați", a spus pe Telegram guvernatorul interimar al regiunii Rostov, Iuri Sliusar. Atacul a avariat mai multe blocuri de apartamente din orașul Rostov, a adăugat acesta. Trei persoane, inclusiv un copil, au fost rănite ușor. Primarul Alexandr Skriabin a declarat că locuitorii au fost mutați într-o școală, în timp ce geniştii lucrau pentru neutralizarea obuzului.
Negocierile de pace
- Kremlinul neagă o înțelegere între Putin și Trump - Nu a existat niciun acord între Donald Trump și Vladimir Putin pentru a se întâlni cu Volodimir Zelenski, a declarat marți consilierul de politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov, contrazicând afirmațiile anterioare ale lui Trump. Președintele american a declarat pe 19 august că a început "pregătirile" pentru o întâlnire Putin-Zelenski, cu posibilitatea unor discuții trilaterale ulterioare. "În acest moment, se vorbește despre o întâlnire trilaterală, despre o întâlnire între Putin și Zelenski. Dar mai exact, din câte știu eu, nu a existat niciun acord între Putin și Trump în această privință”, a declarat Ușakov pentru propagandistul rus Pavel Zarubin. Ușakov a spus că ridicarea nivelului delegațiilor în negocierile ucraineno-ruse a fost discutată în timpul convorbirii telefonice dintre Trump și Putin și la summitul lor din Alaska, dar nu s-a ajuns la niciun acord. "Până acum, ceea ce se transmite în presă nu este exact ceea ce am convenit", a spus el.
- Erdogan: Putin și Zelenski nu sunt pregătiți să se întâlnească - Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că Vladimir Putin și Volodimir Zelenski nu sunt pregătiți pentru un dialog direct. Liderul de la Ankara a făcut anunțul după discuții cu Putin în China și o convorbire telefonică cu Zelenski. Erdogan spune că negocierile de la Istanbul rămân o cale deschisă, dar „condițiile pentru un summit nu sunt create”. Deși Donald Trump încearcă să intermedieze o întâlnire, Rusia a respins ideea, iar Lavrov a pus la îndoială legitimitatea lui Zelenski. Surse de la Kiev afirmă că o întrevedere ar fi posibilă doar dacă Washingtonul intensifică presiunea asupra Moscovei.
- Macron și Zelenski, întâlnire la Paris - Volodimir Zelenski se va întâlni cu Emmanuel Macron la Paris pe 3 septembrie, înaintea summitului „Coaliția voluntarilor” din 4 septembrie. Potrivit unui oficial de la Elysee, întâlnirea are ca scop transmiterea unui mesaj clar: statele dispuse să ofere garanții de securitate Ucrainei au finalizat pregătirile tehnice. „Astăzi suntem gata să furnizăm aceste garanții”, a spus sursa, adăugând că este necesară și sporirea presiunii asupra Rusiei pentru a obține un armistițiu. Summitul de la Paris a fost convocat la inițiativa Kievului și vizează coordonarea sprijinului militar și politic pentru Ucraina.
- Geneva, propusă pentru un posibil summit Putin-Zelenski - Cancelarul Friedrich Merz a sugerat Geneva ca posibil loc de desfășurare a unui summit între Putin și Zelenski. Declarația a fost făcută în cadrul conferinței „Coaliția voluntarilor”, după întâlnirea cu președinta Elveției, Karin Keller-Sutter. Aceasta și-a exprimat disponibilitatea de a găzdui evenimentul. Propunerea reflectă încercarea Germaniei de a reanima perspectivele diplomatice, în timp ce Ucraina și Rusia continuă luptele intense pe front. Totuși, Kievul a transmis că un asemenea summit nu poate avea loc fără presiuni suplimentare din partea SUA asupra Moscovei, iar Lavrov a catalogat ideea drept prematură.
Alte informații relevante
- Nou centru de comandă NATO la granița cu Rusia - Un nou centru de comandă NATO și-a început funcționarea luni, la aproximativ 250 km de orașul rus Sankt Petersburg, potrivit The Kyiv Independent. Comandamentul Multicorps de Forțe Terestre (MCLCC) al alianței, situat în orașul Mikkeli și lansat în cooperare cu armata finlandeză, consolidează prezența NATO în noul său stat membru din nord. Facilitatea întărește postura de apărare a NATO de-a lungul flancului estic, pe fondul îngrijorărilor legate de un posibil conflict între Rusia și alianță. Noua bază, aflată la circa 100 km de granița Finlandei cu Rusia, va asigura conducerea și coordonarea forțelor NATO, precum și sincronizarea forțelor terestre naționale din zona nordică. Centrul se va număra printre cele mai apropiate sedii NATO de granița rusă, alături de Cartierul General al Diviziei Multinaționale Nord din Adai (Letonia), Cartierul General al Diviziei Multinaționale Nord-Est din Elbląg (Polonia) și Cartierul General al Corpului Multinațional Nord-Est din Szczecin (Polonia).
- România, pe harta secretă a Rusiei - O hartă secretă dezvăluie obiectivul Moscovei de a ajunge la granița României. Ministerul rus al Apărării a difuzat imagini în care apare o hartă aflată în spatele șefului Statului Major General, Valeri Gherasimov, sugerând posibilele ambiții ale Moscovei de a cuceri regiunile Harkov și Odesa, până la granița cu România. Detalii AICI.
- Putin îl laudă pe Fico - Vladimir Putin s-a întâlnit la Beijing, marți, cu premierul Slovaciei, Robert Fico. Cei doi au discutat despre războiul Rusiei împotriva Ucrainei, relațiile cu țările occidentale și legăturile economice, potrivit The Kyiv Independent. În cadrul reuniunii, Fico a declarat că Slovacia dorește să "normalizeze" relațiile cu Moscova, subliniind că cele două țări "ar trebui să caute oportunități de aprofundare și extindere a cooperării". În timpul întâlnirii, Putin a mai susținut că Rusia nu s-a opus niciodată aderării Ucrainei la UE, însă intrarea în NATO rămâne "inacceptabilă" pentru Moscova. În trecut, Fico a promis și că va bloca aderarea Ucrainei la NATO, un proces ce necesită acordul tuturor celor 32 de membri, dar a spus că este deschis intrării Ucrainei în UE. Președintele rus a lăudat poziția Bratislavei, numind-o o "politică externă independentă" care produce "rezultate pozitive".
- Rusia vrea să coopereze cu Ucraina la centrala din Zaporojie - Moscova este deschisă unei „cooperări trilaterale” cu SUA și Ucraina în ceea ce privește centrala nucleară ocupată de la Zaporojie, a declarat Vladimir Putin marți, potrivit canalului de știri rus Vesti. Declarația reprezintă o schimbare aparentă față de refuzul anterior al Moscovei de a face orice schimbări în ceea ce privește supravegherea centralei ucrainene. Detaliile unei astfel de posibile cooperări rămân neclare, scrie Kyiv Independent. Cea mai mare centrală nucleară din Europa, situată în orașul Enerhodar din regiunea Zaporojie, se află sub ocupație rusă din 2022. În prezent unitatea nu produce energie electrică.
- Ucraina nu are bani pentru următorii 2 ani - Situația finanțării internaționale pentru Ucraina în 2025 pare confortabilă, dar pentru perioada 2026-2027 a rămas un decalaj care trebuie eliminat, a declarat Serhii Nikolaîciuk, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a Ucrainei (BNU), într-un interviu acordat Interfax-Ucraina. Conform estimărilor BNU, doar aproximativ o treime din cele 65 de miliarde de dolari americani necesare are în prezent surse de finanțare confirmate. "Conform estimărilor noastre, totalul care nu are surse de finanțare confirmate pentru perioada 2026-2027 se ridică în prezent la aproximativ două treimi din această sumă. Există un deficit de finanțare pentru anul viitor și un deficit și mai mare pentru 2027", a spus Nikolaîciuk. Acesta a precizat că BNU preconizează un necesar puțin mai mare de finanțare externă decât pentru perioada 2026-2027: 35 de miliarde de dolari în 2026 și 30 de miliarde de dolari în 2027.
- Câți nord-coreeni au pierit în război - Aproximativ 2.000 de militari nord-coreeni au fost ucişi în războiul din Ucraina, a anunţat marţi un deputat sud-coreean, Lee Seong-kweun, care citează serviciile sud-coreene de informaţii, în urma unei reuniuni cu acestea, relatează AFP. În aprilie, serviciile de informaţii sud-coreene "estimau numărul morţilor la cel puţin 600", însă, pe baza unor evaluări actualizate, ele "estimează acum acest număr la 2.000", a declarat presei deputatul Lee Seong-kweun.
- Restricții mai dure la importul de gaz rusesc în UE - Țările Uniunii Europene analizează noi măsuri pentru a închide potențialele portițe care ar putea permite gazului rusesc să continue să ajungă în blocul comunitar după intrarea în vigoare a unei interdicții totale la sfârșitul anului 2027, potrivit The Kyiv Independent. Danemarca, țara care deține în prezent președinția rotativă a UE, a distribuit o propunere prin care importatorii de gaze ar fi obligați să prezinte autorităților naționale dovezi că aprovizionarea nu provine din Rusia, potrivit unui document consultat de Bloomberg. Planul vizează în special gazul transportat prin TurkStream, conducta ce leagă Rusia de Europa de Sud-Est. Danemarca speră să obțină sprijinul statelor membre ale UE pentru această propunere privind interdicția gazului până în luna octombrie. Ulterior, ar urma negocieri cu Parlamentul European, cu obiectivul de a finaliza legislația înainte de sfârșitul anului.
- Ucraina lansează drona de bombardament „JET MAX” - Ucraina a prezentat noua dronă de atac „JET MAX”, capabilă să transporte 20 de kilograme de explozibil și să lovească blindate și poziții rusești la o distanță de până la 15 kilometri. Aparatul are o autonomie de 40 de minute și este descris ca un mijloc eficient pentru „distrugerea echipamentelor, comunicațiilor și personalului inamic”, potrivit Mezha Media. Dezvoltarea vine în contextul în care Kievul mizează tot mai mult pe drone grele, transformate în armament esențial pe câmpul de luptă. Expertul Samuel Bendett de la CSIS estimează că Ucraina are deja în dotare circa 20 de tipuri de UAV-uri de bombardament.
- Oficial SBU acuzat de corupție și averi ascunse - Biroul Național Anticorupție (NABU) și Procuratura Anticorupție (SAPO) l-au pus sub acuzare pe un oficial de rang înalt al SBU pentru îmbogățire ilicită și declarații false de avere. Potrivit presei ucrainene, suspectul ar fi Illia Vitiuk, fost șef al departamentului de securitate cibernetică, destituit în mai 2024 după o anchetă ce arăta achiziții imobiliare de milioane. Apartamentele au fost cumpărate pe numele soției sale, la prețuri subevaluate, iar o parte din bani ar proveni din deturnări la Căile Ferate Ucrainene. SBU respinge acuzațiile, spunând că sunt răzbunări politice și că lipsesc probe convingătoare.
- Cancelarul Germaniei: „Putin, cel mai mare criminal de război” - Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, a declarat că Vladimir Putin este „poate cel mai grav criminal de război al timpului nostru”. Într-un interviu pentru televiziunea Sat.1, liderul german a subliniat că nu există loc de indulgență față de crimele comise de Rusia în Ucraina.
- Zelenski: „Îndrăzneala rușilor crește” - Volodimir Zelenski a condamnat intensificarea atacurilor cu drone Shahed în plină zi, spunând că „îndrăzneala rușilor crește”. Într-un mesaj video, a precizat că în doar 24 de ore Rusia a lansat 150 de drone noaptea, peste 50 dimineața și alte zeci seara. Zelenski a legat ofensiva aeriană de declarațiile Moscovei făcute în China, acuzând Rusia că sfidează toate eforturile internaționale pentru pace. „Vedem o nouă concentrare de trupe pe front, dar Putin nu vrea să fie împins spre pace”, a spus liderul ucrainean, promițând un răspuns inclusiv „asimetric” pentru a face Rusia să simtă consecințele.
- Copiii din Kiev, adăpostiți în metrou la început de școală - La 2 septembrie, prima zi de școală a fost umbrită de sirenele aeriene: copiii din Kiev au fost nevoiți să se ascundă în metrou din cauza atacurilor cu drone rusești. Alerta a durat peste trei ore și a surprins elevii în drum spre clasă. ONG-ul Save the Children arată că elevii ucraineni au pierdut, în medie, o lecție din cinci anul trecut. În Harkov, autoritățile au inaugurat școli subterane pentru 17.000 de elevi, situate chiar și la trei niveluri sub pământ. În ciuda adaptării, numărul total de elevi a scăzut la 3,74 milioane - minimul ultimelor trei decenii.
- Trump, „foarte dezamăgit” de Putin - Președintele american Donald Trump a declarat într-un interviu că este „foarte dezamăgit” de Vladimir Putin și a promis, fără detalii concrete, că administrația sa va lua măsuri pentru a reduce numărul victimelor din Ucraina. „Sunt foarte dezamăgit de președintele Putin… și vom face ceva pentru a ajuta oamenii să trăiască”, a spus liderul SUA în emisiunea The Scott Jennings Radio Show. Trump a adăugat că nu este „deloc îngrijorat” de apropierea dintre China și Rusia, consolidată la summitul de la Tianjin, unde Putin a participat alături de Xi Jinping.