În ziua 1279, președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu Keith Kellogg, trimisul special al lui Donald Trump pentru Ucraina, și a declarat că este nevoie de presiuni suplimentare asupra Moscovei pentru a o determina să accepte negocieri reale de pace, menționând că „sancțiunile, tarifele – totul trebuie să rămână pe agendă”.
SUA și aliații lor au reiterat sprijinul pentru Kiev. Vicepreședintele J.D. Vance a spus că sancțiunile împotriva Rusiei nu sunt excluse, dar a subliniat că Washingtonul nu va trimite trupe în Ucraina. Germania a reconfirmat sprijinul financiar, România a numit războiul o amenințare directă pentru Europa, iar Marea Britanie a extins programul de instruire militară până în 2026. Ucraina și Canada au discutat investiții comune în producția de drone.
Pe front, avem o intensificare a atacurilor cu drone și artilerie pe mai multe fronturi. Regiunile ucrainene Sumî, Zaporojie, Dnipropetrovsk și Herson au fost puternic lovite.
În Sumî, peste 10 atacuri cu drone au provocat incendii, iar o lovitură separată asupra unui autoturism a ucis un șofer și a rănit doi pasageri. Zaporojie a raportat 500 de atacuri într-o singură zi, în timp ce apărarea aeriană ucraineană a reușit să doboare 76 dintre cele 104 drone Shahed lansate de Rusia.
La Nikopol, case, afaceri și infrastructură energetică au fost avariate, iar în Herson trei civili au fost răniți.
Zelenski a anunțat că Ucraina folosește arme proprii cu rază lungă pentru a lovi Rusia și a avertizat că Moscova atacă infrastructura energetică pentru a sabota pregătirile de iarnă.
Totodată, Kievul a prezentat noua rachetă „Long Neptune”, cu rază extinsă la 1.000 km, în timp ce România pregătește al 23-lea pachet de ajutor militar și discută cu Ucraina despre producția comună de drone.
În estul Estoniei, un avion cu turiști ruși a fost deviat din cauza închiderii temporare a aeroportului Pulkovo după lovituri ucrainene asupra infrastructurii energetice din Rusia.
Între timp, tensiunile au crescut între Kiev și Budapesta, după ce ministrul ucrainean de Externe i-a transmis omologului său ungar că Zelenski „nu e președintele Ungariei”. Şi Slovacia a criticat atacurile ucrainene asupra conductei Drujba, considerând că afectează și Kievul.
În Balcani, președintele Kosovo a avertizat asupra influenței „tripletei răului” - Rusia, China și Iran - asupra regiunii.
Şi o veste bună pentru noi. Prințesa Brianna Caradja a devenit prima româncă decorată de Zelenski cu „Inima de Aur” pentru sprijinul constant oferit refugiaților și armatei ucrainene.
Situaţia pe front
- Atac masiv cu drone asupra regiunii Sumî - Noaptea trecută a adus un atac de amploare asupra comunităților Sumî și Romnî, unde au fost înregistrate peste 10 lovituri. Mai multe locuințe au luat foc, iar pompierii au intervenit pentru stingerea incendiilor. Autoritățile locale au raportat că, deși nu există victime confirmate, pagubele materiale sunt considerabile. Primarii din zonă au avertizat că Rusia folosește tot mai des drone kamikaze pentru a teroriza civilii din apropierea frontierei.
- Atac cu dronă asupra unei mașini - În districtul Konotop din regiunea Sumî, o dronă rusească a lovit un autoturism în satul Nova Sloboda. Șoferul a murit pe loc, iar soția și un alt pasager au fost răniți. Procuratura regiunii a anunțat deschiderea unei anchete pentru crimă de război.
- 500 de atacuri în 24 de ore asupra regiunii Zaporojie - Forțele ruse au lansat în 24 de ore nu mai puțin de 500 de atacuri asupra a 13 localități din Zaporojie. Au fost raportate patru lovituri aeriene, mai multe atacuri cu rachete și peste 300 de drone, în special FPV, care au vizat localitățile Huliaipole, Orikhiv și Plavni. Artileria rusă a tras de 166 de ori asupra așezărilor civile. Au fost înregistrate 19 rapoarte de distrugeri ale locuințelor, dar fără victime.
- 104 drone Shahed lansate, 76 doborâte - Rusia a lansat 104 drone Shahed și aparate de diversiune azi noapte. Forțele aeriene ucrainene au reușit să doboare sau să bruieze 76 dintre ele, dar 28 au lovit ținte la sol, provocând pagube în cel puțin 15 locuri. Resturile unor drone au căzut în patru localități. Armata ucraineană a precizat că atacul a fost respins printr-un mix de aviație, rachete antiaeriene și război electronic, însă amploarea acestuia confirmă eforturile Moscovei de a epuiza sistemele de apărare.
- Atacuri asupra Nikopolului - În regiunea Dnipropetrovsk, trupele ruse au lovit Nikopol și Sînelnîkove cu drone FPV și artilerie. Au fost avariate o casă, un sediu privat, panouri solare și o linie electrică, iar un incendiu izbucnit într-o locuință a fost stins. În ultimele zile, zona a fost vizată constant, inclusiv prin bombardamente care au afectat o stație de pompieri.
- Răniți în urma bombardamentelor din Herson - În ultimele 24 de ore, regiunea Herson a fost supusă unor atacuri masive cu artilerie și drone, care au vizat zeci de localități. Cel puțin trei civili au fost răniți, iar pagubele materiale sunt importante: 28 de locuințe private, patru blocuri, o conductă de gaz și mai multe mașini au fost avariate. Autoritățile locale subliniază că Herson rămâne o țintă constantă a bombardamentelor, în pofida retragerii forțelor ruse pe malul stâng al Niprului.
- Zelenski: „Ne folosim propriile arme cu rază lungă” - Președintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina lovește Rusia cu arme de producție internă și nu coordonează aceste atacuri cu SUA. El a precizat, într-o conferință de presă cu premierul canadian Mark Carney, că nu există restricții actuale din partea Washingtonului. Presa americană relatase că Pentagonul a limitat folosirea rachetelor ATACMS. Zelenski a subliniat: „În prezent, folosim arme de producție internă cu rază lungă, fără discuții cu SUA”. Donald Trump criticase restricțiile impuse de administrația Biden, pe care le considera o frână în calea victoriei Ucrainei. Detalii AICI.
- Rusia vizează pregătirile de iarnă ale Ucrainei - Într-o conferință cu premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, Zelenski a avertizat că Moscova lovește infrastructura energetică ucraineană pentru a împiedica pregătirile de iarnă. Atacurile vizează producția de gaze și instalațiile de generare a electricității. „De aceea, sprijinul Norvegiei în achiziția de gaz este vital”, a spus președintele. Anul trecut, un milion de familii au avut căldură datorită cooperării cu Oslo. Norvegia a anunțat și finanțarea unor sisteme de apărare aeriană pentru Ucraina, în valoare de aproape 700 de milioane de dolari.
Ce se întâmplă în Rusia
- Avion rusesc deviat spre Estonia - Un avion cu turiști ruși, operat de AlMasria Universal Airlines și plecat din Sharm el-Sheikh spre Sankt Petersburg, a fost deviat la Tallinn, din cauza închiderii temporare a aeroportului Pulkovo, vizat indirect de atacurile ucrainene cu drone asupra unor infrastructuri energetice din Rusia. Pasagerii nu au avut voie să coboare în Estonia și au rămas în avion până la reluarea zborului, șase ore mai târziu. Autoritățile estoniene au confirmat incidentul, subliniind că Ucraina își intensifică atacurile asupra logisticii ruse, afectând inclusiv traficul aerian civil.
Ajutorul României
- România: Rusia amenință direct Europa - Ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat la Forumul „Defence Cooperation” de la Kiev că războiul Rusiei împotriva Ucrainei este „o amenințare directă pentru Europa”. El a reafirmat sprijinul ferm al României pentru Kiev „până la obținerea unei păci juste și durabile” și a subliniat implicarea țării în eforturile NATO. La eveniment au participat miniștri ai Apărării din Canada, Danemarca, Suedia, Letonia și Lituania, discuțiile vizând lecțiile de pe front și adaptarea la războiul modern.
- România pregătește al 23-lea pachet de sprijin militar - Ministrul Apărării de la Kiev, Denis Şmîhal, a anunțat că România va trimite Ucrainei al 23-lea pachet de sprijin militar. Acesta a subliniat rolul Bucureștiului în instruirea piloților pe F-16 și în consolidarea apărării antiaeriene. Şmîhal și omologul român, Ionuț Moșteanu, au discutat și despre posibilitatea producției comune de drone și folosirea programului european SAFE pentru proiecte bilaterale. Ministrul ucrainean a mulțumit României pentru sprijinul constant, iar presa ucraineană notează că Bucureștiul ar putea juca un rol-cheie în garanțiile de securitate la Marea Neagră.
- Zelenski îi mulţumeşte lui Nicuşor Dan - Ucraina prețuiește cu adevărat sprijinul și livrările vitale ale României de echipament defensiv, susţine Volodimir Zelenski. Președintele Ucrainei a postat luni mai multe mesaje de mulțumire către liderii care au transmis felicitări, duminică, de Ziua Independenței țării sale. El a atașat și imagini ale scrisorilor care i-au fost adresate de către lideri cu această ocazie. Detalii AICI
- Prima româncă decorată de Zelenski cu „Inima de Aur” - Prințesa Brianna Caradja, vicepreședinte al Asociației Caradja Cantacuzino, a devenit prima româncă recompensată cu distincția „Inima de Aur” oferită de președintele Volodimir Zelenski. Ceremonia s-a desfășurat pe 21 august la Ambasada Ucrainei din București, în cadrul evenimentului dedicat Zilei Independenței Ucrainei. Distincția recunoaște sprijinul constant pentru refugiați și pentru armata ucraineană. Sub coordonarea sa, asociația a trimis peste 800 de tone de ajutoare - echipamente medicale, generatoare, alimente și plase de camuflaj - în valoare de circa 3 milioane de euro, către punctele de frontieră și zonele afectate de război.
Atacurile de la Drujba
- "Președintele Ucrainei nu e al Ungariei” - Ministrul de Externe ucrainean Andrii Sîbiha i-a răspuns dur omologului său ungar, Péter Szijjártó, care îi ceruse lui Volodimir Zelenski să înceteze „amenințările” la adresa Ungariei. „Nu aveți de ce să-i spuneți președintelui ucrainean ce să facă sau să spună. El e președintele Ucrainei, nu al Ungariei”, a spus Sîbiha. Oficialul a invitat Budapesta să își diversifice sursele energetice și să reducă dependența de Rusia. Schimbul de replici survine pe fondul disputelor privind atacurile ucrainene la conductele de petrol Drujba.
- Slovacia: atacurile asupra Drujba afectează și Ucraina - Ministrul slovac de Externe, Juraj Blanár, a afirmat că atacurile ucrainene asupra conductei Drujba contravin intereselor Bratislavei și ar afecta chiar Ucraina. El a precizat că rafinăria Slovnaft, dependentă de petrol rusesc, furnizează circa 10% din motorina consumată de Kiev. Blanár a discutat cu omologul său ucrainean, Andrii Sîbiha, care a promis să transmită informația la Guvern. Slovacul a avertizat că va continua discuțiile la nivel european. Comisia Europeană a subliniat că are instrumente pentru a compensa eventualele întreruperi de aprovizionare cu petrol.
Alte informaţii relevante
- Zelenski s-a întâlnit iar cu omul lui Trump - Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu Keith Kellogg, trimisul special al președintelui american Donald Trump pentru Ucraina. În urma discuțiilor, Zelenski a subliniat importanța implementării rezultatelor obținute la summit-ul recent cu liderii europeni la Washington, pe care l-a numit „un summit de succes, o demonstrație de unitate reală între Europa și America”. Liderul de la Kiev a afirmat că „Ucraina, ca întotdeauna, unește lumea” și a apreciat disponibilitatea SUA de a contribui la arhitectura de securitate a Ucrainei, precizând că „echipele noastre lucrează activ la conturarea acesteia”. În cadrul întâlnirii, cei doi oficiali au discutat despre mijloacele prin care Rusia ar putea fi determinată să accepte negocieri reale și să pună capăt războiului: „Sancțiunile, tarifele – totul trebuie să rămână pe masă”. Zelenski a menționat și importanța cooperării militare cu SUA, evidențiind două direcții prioritare: un acord privind achiziția de armament și unul referitor la drone, „care ar putea întări semnificativ arsenalele noastre”, scrie Ukrainska Pravda.
- Veterani ucraineni au traversat înot Bosforul - Trei veterani ucraineni, inclusiv doi cu amputații, au traversat înot strâmtoarea Bosfor pe 24 august, de Ziua Independenței. Inițiativa, lansată de Oleh Tserkovnîi, a fost un simbol al rezistenței și un apel pentru sprijinirea veteranilor prin donații pentru proteze. După luni de antrenament, cei trei au parcurs cei 6,5 km alături de peste 2.800 de participanți internaționali. „Nu cerem milă, cerem sprijin”, a spus Tserkovnîi. Organizatorii au încercat inițial să-i excludă, dar ucrainenii au reușit să concureze alături de ceilalți sportivi.
- Kosovo avertizează asupra „tripletei răului” în Balcani - Președintele Kosovo, Vjosa Osmani, a declarat la Forumul European de la Alpbach că Rusia, China și Iran încearcă să destabilizeze Balcanii printr-o strategie comună, pe care a numit-o „tripleta răului”. Osmani a acuzat Serbia că acționează cu „mentalitate hegemonică”, susținută de Moscova, și a avertizat că astfel de presiuni urmăresc blocarea integrării europene.
- Vance: Sancțiunile împotriva Rusiei rămân pe masă - Vicepreședintele SUA, J.D. Vance, a declarat că Washingtonul nu exclude impunerea de sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei pentru a presa regimul Putin să accepte un armistițiu. „Președintele are multe cărți de jucat pentru a pune capăt conflictului și asta vom face”, a spus el, la NBC. Vance a subliniat că nu va exista prezență militară americană în Ucraina, dar securitatea țării va fi garantată.
- Londra prelungește instruirea militară pentru Ucraina - Regatul Unit a anunțat extinderea programului de pregătire militară „Operation Interflex” până la sfârșitul lui 2026. Inițiat în 2022, programul a evoluat de la cursuri de cinci săptămâni pentru recruți la programe de șapte săptămâni pentru militari cu experiență, cu accent pe leadership și formarea de instructori. Ministrul britanic al Apărării, John Healey, a declarat că peste 50.000 de ucraineni au fost antrenați și că scopul este transformarea lor într-o forță de descurajare. Peste 12 țări participă la acest program.
- Germania: sprijinul pentru Ucraina nu se clatină - Ministrul german de Finanțe, Lars Klingbeil, aflat la Kiev, a declarat că „Putin nu trebuie să își facă iluzii că sprijinul Germaniei va scădea”. El a amintit că Berlinul a oferit ajutoare de peste 50,5 miliarde de euro și a subliniat că Ucraina rămâne prioritară. Germania susține garanții de securitate pentru Kiev și participarea la o eventuală „coaliție a voinței” alături de Franța și Marea Britanie.
- Ucraina și Canada discută producția comună de drone - Premierul ucrainean Denis Şmîhal s-a întâlnit la Kiev cu ministrul Apărării canadian, David McGuinty, discuțiile axându-se pe investiții comune în producția de drone. Şmîhal a mulțumit pentru pachetul de sprijin militar canadian, de un miliard de dolari, inclusiv muniție și inițiative multilaterale. Oficialul a subliniat că sprijinul constant al Canadei întărește Ucraina și că parteneriatul industrial va fi extins. Recent, Ucraina a discutat proiecte similare cu Danemarca, parte dintr-un plan de consolidare a capacității proprii de apărare.
- Ucraina prezintă racheta „Long Neptune” - Kievul a dezvăluit o variantă modernizată a rachetei de croazieră Neptun, cu rază de acțiune extinsă la 1.000 km. Versiunea inițială, folosită pentru scufundarea crucișătorului Moskva în 2022, atingea 300 km. Noua rachetă, numită neoficial „Long Neptune”, folosește un sistem de ghidare adaptat mediului terestru. Totuși, analiștii avertizează că importanța ei ar putea scădea dacă Ucraina reușește producția în masă a rachetei Flamingo, cu rază de 3.000 km. Zelenski confirmase anterior că Neptun modernizat a trecut testele și a fost folosit în luptă.
- Lituania: 30.000 de militari la exercițiile Zapad-2025 - Serviciile de informații lituaniene au estimat că Rusia și Belarus vor mobiliza 30.000 de soldați la manevrele militare Zapad-2025, desfășurate în septembrie. Doar 8.000 vor fi în Belarus, dintre care 2.000 ruși. Mindaugas Mažonas, șef în AOTD (spionajul militar lituanian), a declarat că riscul de atacuri hibride asupra Lituaniei în timpul exercițiilor este redus, dar provocările punctuale, precum încălcări de spațiu aerian sau incidente cibernetice, nu pot fi excluse. Oficialul a precizat că probabilitatea ca Moscova să folosească exercițiile ca acoperire pentru o nouă ofensivă este „foarte mică”.