La prima vizită la Chișinău în calitate de președinte al României, Nicușor Dan a fost întrebat dacă va întoarce sprijinul electoral primit din partea Maiei Sandu şi a Partidului Acţiune şi Solidaritate la alegerile parlamentare din toamnă, care fac obiectul unui asalt de o agresivitate crescândă din partea Rusiei.
Răspunsul a fost dat de președintele Nicușor Dan zilele acestea.
Alegerile prezidențiale de la București au avut un final cât se poate de bun, ținând cont de alternativa extremistă și filo-rusă care fusese bine pregătită, și cu concursul moldovenilor cu cetățenie română, care s-au mobilizat și au pus umărul la izolarea echipei izolaționiste Simion – Georgescu. În Republica Moldova, Nicușor Dan a fost votat de aproape 90 la sută dintre cetățenii români, în timp ce auto-intitulatul suveranist George Simion a obținut 12 procente.
De altfel, George Simion este unul dintre personajele politice date în vileag la Chișinău ca servind platforme rusești și în privința utilității lui la Moscova moldovenii nu au dubii.
Imediat după scrutinul prezidențial de la București, Simion era deja în armonie cu narațiunile rusești care urmăreau discreditarea a doi lideri politici - președintele Macron și președinta Sandu - inconfortabili regimului Putin. Diabolizarea Franței a început odată cu discuțiile privind umbrela nucleară a Franței și angajamentul ferm al președintelui francez de a ține spatele Ucrainei și mai ales Republicii Moldova.
Pe de altă parte, Maia Sandu a devenit un adevărat simbol al rezistenței solide în fața unei Rusii extrem de agresive la Chișinău, ceea ce ține Moscova în șah. Pentru alegerile din toamnă, Rusia a pregătit cea mai complexă campanie de deturnare a procesului democratic, astfel încât să o neutralizeze pe Maia Sandu și să controleze Chișinăul prin instituții-marionetă.
Prin Republica Moldova, România devine ea însăși nu doar o țintă, ci încercarea Rusiei a fost să folosească România ca pe un instrument de compromitere a procesului pro-european de la Chișinău. Utilizarea unor politicieni și a unor intelectuali de la București a urmărit și acest efect.
"România este folosită ca paravan, ca sursă de validare pentru actori dubioși, ca teren fertil pentru replicarea unor narative anti-europene pe care Rusia nu le poate rosti direct fără să-și trădeze agenda.
Când un partid ca AUR, cu acces la subvenții publice, organizează în Republica Moldova o conferință cu figuri toxice, eurosceptice, radicale, infiltrate în rețelele pro-Kremlin, atunci nu mai vorbim despre libertate de exprimare, ci despre o formă de export al instabilității. Nu doar că România nu și-a barat suficient aceste canale de influență, dar le-a permis chiar să se profesionalizeze și să se cosmetizeze, oferindu-le legitimitate prin tăcerea instituțională și prin neintervenția serviciilor sau a clasei politice.
Când George Simion este lăsat „să defileze” online prin rețele de website-uri cu narative copy-paste de pe Sputnik și este tratat ca un interlocutor legitim pe la conferințe, atunci România nu doar că nu își protejează vecinul, dar devine involuntar complice", a explicat pentru spotmedia.ro Nicolae Țibrigan, expert în combaterea dezinformării și a războiului hibrid dus de Rusia.
Președintele Nicușor Dan a răspuns destul de general la conferința din iunie de la Chișinău, însă a dat un răspuns puternic și care cu siguranță a stârnit iritare la Moscova zilele acestea, când a legitimat efortul președintei Maia Sandu de a denunța tehnicile agresive hibride ale Rusiei, care urmărește menținerea Republicii Moldova în sfera de influență a Kremlinului, pe de o parte, și, pe de altă parte, împiedicarea Uniunii Europene să se întărească cu încă un membru, Republica Moldova.
Fotografii: Maia Sandu/Facebook
Preşedintele României a ales o vizită privată în Republica Moldova, unde a participat, alături de preşedinta Republicii Moldova Maia Sandu la „Festivalul Lupilor”, desfăşurat în Rezervaţia Naturală Orheiul Vechi.
Gestul e în măsură să producă o schimbare de paradigmă a politicii ambivalente de multe ori pe care România a avut-o față de Chișinău, cu politicieni mainstream ca fostul premier Marcel Ciolacu validând personaje politice utile mai degrabă Rusiei la Chișinău, cum este cazul lui Ion Ceban, care are astăzi interdicția de a intra în România (și UE), un efect al acestei răsturnări de paradigmă.
Un document emis în 2022 de Departamentul de Stat al SUA îl asociază pe Ion Ceban cu influența Federației Ruse în Republica Moldova, prin intermediul agentului FSB Iurii Gudilin. În același raport, formațiunea condusă de edilul Chișinăului este indicată ca una dintre platformele prin care Rusia ar urmări destabilizarea scenei politice moldovenești.
În ultimii ani, politicienii pro-europeni de la Chișinău, mai cu seamă Maia Sandu, cea care a reușit să smulgă țara din mâinile Moscovei și să o înscrie pe drumul democratic și european, au avertizat că sunt politicieni la București care validează personajele toxice, pro-Kremlin, de la Chișinău și că acest lucru compromite eforturile clasei politice pro-europene de a contracara propaganda și uzurpările politice controlate de Rusia.
Este prima dată după o lungă perioadă de politică ambivalentă a României față de Republica Moldova când cele două instituții prezidențiale lucrează sincron contra propagandei rusești, fără însă a crea ostentație, ci livrând o asigurare că România este alături de Republica Moldova, în eforturile ei de a rămâne pe un traseu pro-european.
Strategia adoptată, aceea a unei narațiuni de unitate, este una mult mai potrivită decât aceea a unui debunking strict al narativelor produse de Kremlin.