Un summit între președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin este vehiculat de ceva vreme de ambele părți. Dar de ce și-ar dori acum fiecare ca întâlnirea să aibă loc?
Este întrebarea la care încearcă să răspundă jurnalistul britanic Nick Paton Walsh, într-o amplă analiză pentru CNN.
Trump dorește să-și impună voinţa într-o încercare de a obține un acord, crezând că cele șase luni de intransigență ale Moscovei ar putea fi depășite printr-o întâlnire față în față cu Putin. El pare să creadă în continuare că poate convinge Rusia să oprească războiul, în ciuda declarațiilor recente ale lui Putin, care susține că „popoarele rus și ucrainean sunt unul și același” și că „oriunde pășește un soldat rus, acel loc este Rusia”.
Putin, în schimb, caută să câștige timp. După ce a respins în mai o propunere de încetare necondiționată a focului venită din partea SUA, Europei și Ucrainei, a oferit doar două pauze unilaterale, scurte și nesemnificative. Între timp, armata rusă avansează în ofensiva de vară, apropiindu-se de obiectivele care ar putea schimba radical termenii negocierilor din toamnă.
Dacă întâlnirea va avea loc, un obiectiv aparent al SUA este organizarea unui summit trilateral, cu participarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski - același format pe care Rusia l-a respins în mai la Istanbul.
Scopul Moscovei ar fi, mai degrabă, să-l atragă pe Trump în sfera narativului rusesc. Deocamdată, însă, Putin a respins trilaterala, acceptând să se întâlnească doar cu Trump.
Întrebarea esențială care se pune: cum s-ar putea încheia acest război?
Walsh vine cu 5 variante posibile:
1. Putin acceptă un armistițiu necondiționat
Foarte puțin probabil. Kremlinul a respins deja în mai o astfel de propunere, în ciuda amenințării cu sancțiuni. Trump a evitat sancțiunile, preferând discuțiile în format restrâns de la Istanbul, care nu au avut niciun rezultat. Un armistițiu de 30 de zile privind infrastructura energetică a avut efecte limitate.
Rusia transformă în prezent câștigurile tactice de pe front în avantaje strategice și nu are niciun motiv să se oprească. Nici măcar amenințarea cu sancțiuni secundare împotriva Chinei și Indiei - care rezistă presiunilor SUA - nu va schimba această ecuație militară. Cel puțin până în octombrie, Putin va continua să lupte, pentru că are impresia că învinge.
2. Pragmatism și negocieri prelungite
Negocierile ar putea duce doar la… alte negocieri, care să consfințească teritoriile câștigate de ruşi, în momentul în care iarna blochează liniile frontului. Până atunci, este posibil ca Putin să fi cucerit orașele estice Pokrovsk, Kostiantînivka și Kupiansk, oferindu-i o poziție favorabilă de consolidare.
Ulterior, Rusia ar putea relua ofensiva în 2026 sau ar putea folosi diplomația pentru a păstra aceste câștiguri. Putin ar putea, de asemenea, să invoce problema alegerilor din Ucraina – amânate din cauza războiului și, pentru o vreme, temă preferată de Trump - ca să pună la îndoială legitimitatea lui Zelenski și poate chiar să susțină un candidat mai prorus.
3. Ucraina rezistă încă doi ani
Într-un scenariu optimist, sprijinul militar al SUA și al Europei ajută Ucraina să limiteze concesiile teritoriale, iar Rusia, din nou, nu reușește să avanseze decisiv.
Pokrovsk ar putea cădea, dar avansul rusesc ar putea încetini, iar sancțiunile și supraîncălzirea economiei ar putea începe să afecteze Kremlinul.
Europa are deja planuri avansate pentru o „forță de reasigurare” care să fie desfășurată în Ucraina ca parte a unor garanții de securitate. Zeci de mii de trupe NATO europene ar putea staționa în jurul Kievului și altor orașe mari, oferind sprijin logistic și de informații. Această desfășurare ar putea descuraja Moscova să reia ofensiva. Este cel mai bun scenariu posibil pentru Ucraina.
4. Catastrofă pentru Ucraina și NATO
Putin ar putea interpreta summit-ul cu Trump drept semnalul unei rupturi în unitatea occidentală, profitând de o apropiere SUA-Rusia care lasă Ucraina vulnerabilă. Europa, chiar dacă dorește să ajute Kievul, nu reușește să încline balanța fără sprijinul american.
Câștigurile teritoriale rusești în est ar putea deveni o ofensivă amplă în direcția orașelor Dnipro, Zaporojie și chiar a capitalei Kiev. Criza de personal militar din Ucraina se transformă într-o criză politică, dacă Zelenski cere mobilizare generală.
Europa ar putea evalua că e mai bine să oprească Rusia în Ucraina decât să lupte cu ea pe propriul teritoriu, dar nu are mandat politic pentru o implicare directă în război. NATO nu oferă un răspuns unitar. Ucraina devine istorie ca stat suveran. Este coșmarul Europei.
5. Dezastru pentru Putin: un nou Afganistan
Rusia ar putea continua ofensiva, pierzând mii de soldați pentru câștiguri minore, în timp ce sancțiunile îi afectează relațiile cu China și veniturile din India.
Rezervele fondului suveran se subțiază, iar elitele de la Moscova devin tot mai nemulțumite de refuzul diplomatic al Kremlinului.
Dacă Trump devine un președinte slăbit, iar SUA se reorientează către politica externă clasică de opoziție față de Moscova și Beijing, presiunea pe Rusia va crește. Rezistența Kremlinului la realitate și la sărăcia tot mai mare ar putea deveni fatală.
Este scenariul pe care mulți strategi occidentali îl văd ca unicul mod în care Rusia poate fi înfrântă, dar și cel mai puțin predictibil. Prăbușiri bruște ale autorității ruse au mai avut loc - amintim revolta eșuată a lui Prigojin asupra Moscovei.
Putin pare puternic la suprafață până când își arată slăbiciunile și atunci poate fi complet vulnerabil. A mai pățit-o, la fel și URSS. Problema este că acest scenariu rămâne singura „speranță” realistă a Occidentului care nu dorește intrarea directă a NATO în război și nici nu crede că Ucraina îl poate câștiga singură.
Ucraina are doar scenarii proaste
Niciunul dintre aceste scenarii nu e cu adevărat bun pentru Ucraina. Doar unul dintre ele aduce înfrângerea Rusiei ca putere militară și amenințare la adresa securității europene.
Și niciunul nu poate rezulta dintr-o simplă întâlnire între Trump și Putin, fără ca Ucraina să fie parte a acordului final.
G.P.