Mii de ucraineni au ieșit zilele trecute în stradă pentru a protesta față de o lege semnată de președintele Volodimir Zelenski, chiar în plin război. În centrul nemulțumirilor: temerea că independența instituțiilor anticorupție este subminată, iar o linie roșie a fost depășită.
Chiar și într-o democrație aflată în stare de război, avertizează Nataliya Gumenyuk, autoarea unei analize publicate de The Guardian, există limite ale puterii pe care cetățenii nu sunt dispuși să le accepte.
Pentru jurnaliștii străini care o întreabă constant cum mai funcționează democrația într-o țară aflată în plin conflict, jurnalista are un răspuns clar: „Ucraina este o democrație în război, iar democrația însăși este o chestiune existențială. Este, de fapt, exact ceea ce apără Ucraina”.
Gumenyuk subliniază că oamenii știu instinctiv când e momentul să protesteze: atunci când puterea se concentrează excesiv în mâinile serviciilor secrete, când Parlamentul este ocolit sau când guvernanții nu mai acționează independent. Iar „săptămâna aceasta, mulți au decis că o astfel de linie a fost depășită”.
Ce a declanșat furia străzii
Mii de persoane au protestat, marți și miercuri, în centrul Kievului, cerând președintelui Zelenski să respingă un proiect legislativ controversat, despre care se crede că subminează independența Biroului Național Anticorupție (NABU) și a Parchetului Specializat Anticorupție (SAPO). Manifestații similare au avut loc în aproximativ 10 orașe din țară.
„A fost de departe cel mai mare protest de la invazia pe scară largă a Rusiei din februarie 2022”, notează Gumenyuk, adăugând că majoritatea participanților erau tineri care „erau copii în timpul Revoluției Demnității din 2014”.
Protestatarii au scandat „Nu presiunii asupra instituțiilor independente”. Atmosfera a fost pașnică, iar prezența poliției - simbolică. Cu toate acestea, în aceeași noapte, Zelenski a semnat legea.
Un vot grăbit și lipsit de transparență
Analiza arată că nu doar conținutul legii a șocat, ci și modul în care aceasta a fost adoptată: „într-o singură zi, ca amendament ascuns în reforme fără legătură cu forțele de ordine, apoi semnată și publicată aproape imediat”.
Gumenyuk subliniază că, de la începutul invaziei, cetățenii au dat dovadă de „un nivel extraordinar de unitate și responsabilitate civică”, fiind dispuși să treacă peste imperfecțiunile instituțiilor. „Oamenii au fost dispuși să suspende criticile și să se concentreze pe supraviețuire și victorie”. Dar acum, spune ea, „este altceva”.
Legea - cunoscută oficial ca proiectul 12414 - oferă procurorului general control sporit asupra NABU și SAPO, inclusiv asupra investigațiilor, accesului la dosare și componenței echipelor. El poate chiar închide dosare sau le poate transfera altor instituții.
Votul din Parlament a avut loc la doar o zi după ce Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a efectuat percheziții la sediul NABU, iar Biroul de Investigații a deschis dosare penale împotriva a trei angajați ai agenției pentru accidente rutiere din 2021 și 2023 - un context care a ridicat suspiciuni privind sincronizarea.
Potrivit NABU, „noile prevederi distrug efectiv independența SAPO și pun atât NABU, cât și SAPO sub controlul procurorului general”. Instituția a reamintit parlamentarilor că această structură anticorupție - construită cu sprijinul aliaților internaționali din 2015 încoace - a fost „o condiție-cheie pentru sprijinul financiar și politic din Occident”.
Autoarea recunoaște că instituțiile în cauză nu sunt perfecte. „Reprezentanții guvernului - oficial sau nu - și-au exprimat îngrijorarea privind anchete politizate, lipsa coordonării cu alte instituții sau chiar infiltrarea de persoane apropiate intereselor rusești.”
Totuși, subliniază ea, „NABU și SAPO rămân cele mai de încredere părți ale unui sistem de justiție multă vreme marcat de corupție și impunitate. Nu au fost create pentru a fi demantelate atunci când devin incomode”.
Legătura cu UE și riscul unui recul
Instituțiile anticorupție sunt parte esențială a angajamentelor Ucrainei față de Uniunea Europeană. Dar, avertizează Gumenyuk, „integrarea europeană - deși profund valorizată de ucraineni - nu mai pare a fi o prioritate clară pentru UE. Asta le permite partenerilor externi să spună, în astfel de momente: «Poate Ucraina nu e încă pregătită»”.
„Protestatarii nu apără o fantezie a unor instituții perfecte, ci principiul că reforma nu trebuie înlocuită cu controlul politic”, scrie autoarea.
Răspunsul guvernului este acum esențial. „Da, este război. Dar într-o democrație există o cale constituțională de urmat: legea poate fi revocată, amendată, dezbătută în mod transparent”.
Și mai mult decât atât, spune Gumenyuk, „acest lucru nu poate fi rezolvat cu un briefing nocturn al șefului serviciilor de securitate sau cu o fotografie în care Zelenski apare alături de toți liderii instituțiilor de forță. E nevoie de o consultare publică reală”.
Protestele, în opinia autoarei, transmit un mesaj ferm: „Dacă a existat vreodată îndoială cu privire la limitele puterii guvernului în vreme de război, marți s-a primit răspunsul”.