Exercițiile fizice sunt recunoscute de mult timp pentru efectele lor benefice asupra sănătății mintale. Însă un nou studiu realizat de Universitatea din Georgia atrage atenția asupra unui aspect esențial: nu doar mișcarea în sine contează, ci și cum, unde și de ce facem exerciții fizice.
”Până acum, cercetările s-au concentrat aproape exclusiv pe durata exercițiilor sau pe numărul de calorii arse. S-a neglijat complet dacă activitatea era făcută singur, într-un cadru social sau ca parte dintr-un joc”, explică profesorul Patrick O’Connor, coautor al studiului și expert în kinesiologie.
Analiza amplă, având la bază multe studii, a ajuns la concluzia că activitatea fizică recreativă, precum alergatul, yoga sau ciclismul, este corelată cu o sănătate mintală mai bună, dar impactul variază semnificativ în funcție de mediul în care aceasta are loc.
Contextul face diferența
De exemplu, alergatul pe terenul de fotbal într-un meci câștigat poate genera o stare mentală euforică. Dar aceeași mișcare, într-un meci pierdut și cu reproșuri din partea colegilor, poate avea un efect opus, scrie Eurek Alert.
”Asta ne arată clar că și contextul face diferența”, afirmă omul de știință.
Deși mai multe studii au arătat îmbunătățiri ale sănătății mintale în urma introducerii exercițiilor fizice în rutina zilnică, acestea au fost adesea limitate de eșantioane reduse și perioade scurte de analiză. Efectele benefice sunt mai evidente la persoanele care suferă deja de tulburări mintale, dar pentru populația generală, impactul este mai puțin pronunțat.
Cea mai mare lacună în cercetare, susțin autorii, este înțelegerea factorilor contextuali. Stilul instructorului, prezența altor participanți, ora din zi, vremea – toate aceste variabile pot influența felul în care o persoană percepe o activitate fizică.
”Dacă vrem să folosim exercițiul fizic ca intervenție pentru sănătatea mintală, trebuie să privim dincolo de cantitate și tip. Trebuie să întrebăm: Care este contextul?”, conchide autorul cercetării.