Președintele înregistrează a doua înfrângere importantă de la preluarea mandatului. După tentativa nereușită de a-l convinge pe Ilie Bolojan, prim-ministrul României, de a găsi soluții de reducere a deficitului bugetar fără mărirea TVA, Nicușor Dan a pierdut și în fața noii versiuni a CCR, care a votat în unanimitate respingerea cererii șefului statului de reexaminare a legii de interzicere a extremismului politic.
Dacă în primul caz, cel legat de discuțiile din jurul TVA, a fost vorba mai mult de încălcarea unei promisiuni făcute în campania electorală, una care exceda mandatul președintelui, fiind o inabilitate provocată de intensitatea competiției electorale, în al doilea caz, înfrângerea în fața CCR a fost provocată de o decizie impulsivă a lui Nicușor Dan, care a confundat textul unei legi cu cel al unei probleme de matematică.
„În orașul Făgăraș există o mică asociație care se ocupă de promovarea Rezistenței din Munții Făgăraș, face expoziții, fel de fel de evenimente de felul acesta. Între membrii Rezistenței din Munții Făgăraș sunt câteva persoane care în trecutul lor au făcut parte din mișcarea legionară. Întrebarea este: această asociație are sau nu are caracter legionar? – pentru că legea nu ne spune”, a spus Nicușor Dan în conferința de presă susținută, luni, la Palatul Cotroceni.
„Și, dacă are caracter legionar, oamenii aceștia trebuie să facă pușcărie sau nu? - pentru că legea ne spune că, dacă fondezi o asociație cu caracter legionar, trebuie să faci pușcărie.
Eu cred că nu, eu cred că este legitim să promovezi Rezistența anticomunistă din Munții Făgăraș. Și sunt multe astfel de neclarități care lasă loc arbitrariului.
Evident, trebuie să avem o lege care să condamne manifestări xenofobe, antisemite, rasiste, de orice fel, fără discuție, dar o astfel de lege trebuie să fie foarte clară, ca să nu lase loc la interpretări și eventual la abuzuri”, a mai spus președintele României.
Sesizarea de neconstituționalitate a legii împotriva extremismului a surprins o mare parte din opinia publică și a provocat reacții negative venite de la oameni politici, susținători ai reglementării.
Noțiunea de legionar
Silviu Vexler, deputat în Parlamentul României, reprezentând minoritatea evreiască de la noi din țară, l-a criticat dur pe Nicușor Dan pentru decizia de a sesiza CCR.
„Sesizarea de neconstituționalitate formulată de președintele României este aproape identică cu cea formulată de grupurile parlamentare ale partidului S.O.S. România, Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) și Partidului Oamenilor Tineri (POT) și deputați neafiliați, dar mult mai nocivă pentru întreaga societate”, a scris el, într-o postate pe Facebook în care anunța și că renunță la Ordinul Național de Merit, o distincție oferită de statul român.
Cu toate măsurile de siguranță pe care și le ia în documentul oficial prin trimiteri la legislația europeană, președintele ascunde cu greu faptul că decizia de a sesiza CCR are legătură cu o viziune subiectivă, personală, asupra rolului mișcării legionare în istoria României.
Nicușor Dan s-a născut și a copilărit în orașul Făgăraș, un bastion al rezistenței împotriva comunismului după intrarea Armatei Roșii în România și schimbarea brutală a regimului politic din anul 1946.
...absența unei definiții legale exprese a noțiunii de legionar lasă loc arbitrariului în activitatea organelor judiciare... chemate să urmărească și să judece cele două infracțiuni prevăzute în... Lege, ceea ce poate să genereze practică neunitară și instabilitate juridică la nivelul societății.
Pericolul este cu atât mai serios cu cât infracțiunile menționate sunt sancționate cu pedepse relativ severe - închisoarea de la 3 la 10 ani, respectiv de la unu la 5 ani, și interzicerea unor drepturi - ceea ce face ca lipsa de claritate a legii să determine riscuri importante față de libertatea individului și celelalte garanții procesuale asociate dreptului la un proces echitabil.
Nicușor Dan, președintele României, sesizare de neconstituționalitate a legii extremismului
Mulți dintre luptătorii mișcării de rezistență erau legionari, membri ai Gărzii de Fier, o formațiune fascistă și antisemită, responsabilă de crime împotriva minorității evreiești din România, dar și a unor lideri politici.
„Spre deosebire de celelalte organizații interzise (rasiste și xenofobe), care pot fi definite prin raportare la anumite criterii relativ obiective… noțiunea de legionar nu este definită nicăieri în cuprinsul O.U.G. nr. 31/2002.
În schimb, actul normativ citat definește numai noțiunea de Mișcare Legionară… cu modificări minore în Lege, însă nu lămurește care este raportul dintre adjectivul legionar (privitor la organizații) și sintagma pe care o analizăm aici”, susține președintele României în sesizarea trimisă CCR.
CCR susține că legea e clară
Poziția președintelui României a fost ieșită din comun în contextul violențelor din campaniile electorale recente și creșterea susținerii populare pentru AUR, o formațiune naționalistă și extremistă, care s-a asociat cu Călin Georgescu, pus sub acuzare pentru promovarea fascismului și legionarismului.
„Pentru a pronunța această soluție, Curtea a reținut că ideologia nazistă, fascistă și legionarismul sunt concepte istorice și politice care nu pot fi relativizate prin definiții juridice de drept pozitiv, întrucât ele reflectă realități sociale istorice care au fundamentat reale regimuri politice criminale care au eliminat fizic grupuri de oameni, practicând violența sistemică, asasinatele politice și antisemitismul.
Prin finalitatea lor, aceste regimuri politice totalitare au încălcat principiile statului de drept, drepturile omului și democrația”, se arată în comunicatul CCR, care i-a administrat un duș rece președintelui României, la scurt timp după ce și-a schimbat componența.
Cei nouă judecători ai Curții Constituționale au votat în unanimitate respingerea sesizării făcute de Nicușor Dan, marcând prima victorie importantă a CCR în relația cu șeful statului.
Președintele a înregistrat acest eșec din cauză că a avut o prea mare încredere în gândirea sa matematică, cea care i-a indicat o cale de atac a legii prin faptul că termenii nu sunt bine definiți, cu alte cuvinte, că legile din România sunt scrise prost, ceea ce știe mai toată lumea.
Atât consacrarea normativă a infracțiunilor specifice, cât și scopul legii criticate sunt justificate și legitime pentru că urmăresc să protejeze, prin mijloacele specifice dreptului penal și cu garanții proporționale rezultate din dreptul la un proces echitabil care fundamentează derularea oricărui proces penal, valorile și principiile esențiale ale democrației împotriva unor fapte care prezintă un pericol major pentru fundamentele sistemelor politice democratice.
Comunicat Curtea Constituțională - motivarea respingerii sesizării președintelui
Decizia CCR indică și faptul că posibilele lacune de definire a termenilor dintr-o prevedere legală e suplinită de judecători și de raporturile din lumea reală.
“…legea supusă controlului de constituționalitate este clară, precisă și predictibilă prin raportare la conținutul reglementării, pe care l-a raportat la obiectul și scopul legitim al legii, acela de a proteja prin mijloace penale, valorile sociale cele mai importante ale unei societăți democratice, fundamentate în necesitatea asigurării demnității ființei umane și a respectului deplin al drepturilor și libertăților fundamentale”, se mai arată în comunicatul CCR.
Un naționalist luminat
Dar disputa juridică a conturat mai apăsat profilul politic al noului președinte, confirmând încă o dată faptul că Nicușor Dan este un lider mai conservator, un naționalist luminat, fără a încuraja populismul și extremismul, pe care le-a condamnat în repetate rânduri.
În urmă cu opt ani, Nicușor Dan a demisionat de la conducerea USR, formațiune pe care el a fondat-o, în urma unei dispute interne legate de referendumul pentru modificarea Constituției în ce privește definirea familiei ca „o uniune liberă între un bărbat și o femeie” și nu „între soți”, cum e textul legii fundamentale.
Atunci, liderul USR făcea parte din tabăra care susținea modificarea, dar un vot intern din partid a arătat că majoritatea membrilor erau împotriva referendumului, susținut de naționaliști și populiști, mulți dintre ei conectați la rețelele de influență ale Kremlinului.
Sesizarea de neconstituționalitate în legătură cu legea împotriva extremismului amintește de acel episod și arată din nou afinitatea dintre președintele României și mișcările politice conservatoare.
Actualul context politic, cu un partid AUR care a ajuns la o susținere de 40%, îi oferă lui Nicușor Dan, în orice moment, posibilitatea de a încuraja o majoritate alternativă, în cazul reformării formațiunii conduse de George Simion și a ieșirii ei din zona legionaro-fascistă.