„Merzcron” - Cum arată Europa motorului franco-german care funcționează din nou la turație maximă

„Merzcron” - Cum arată Europa motorului franco-german care funcționează din nou la turație maximă
Emmanuel Macron si Friedrich Merz
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum

Mâinile împreunate ale liderilor francezi și germani întruchipează spiritul unității europene – cel mai faimos fiind momentul din 1984, când președintele François Mitterrand și cancelarul Helmut Kohl și-au strâns călduros mâinile la Verdun, într-un simbol al reconcilierii dintre cele două state aflate de multe ori în conflict.

Așadar, când cancelarul Friedrich Merz a strâns mâna președintelui Emmanuel Macron pe treptele palatului Élysée la începutul lunii mai – o strângere de mână lungă, caldă și însoțită de bateri prietenești pe spate – nu a fost doar o oportunitate pentru fotografi, se arată într-o analiză realizată de CNN.

A fost cel mai clar semn de până acum că cea mai importantă alianță a Europei este din nou activă. După ani de eșecuri și frustrări sub Olaf Scholz, motorul franco-german a pornit din nou și a primit un nou nume: „Merzcron”.

De la alegerea lui Merz, cancelar al Germaniei, cei doi s-au întâlnit de mai multe ori – în special săptămâna care a trecut cu ocazia summit-ului NATO de la Haga și din nou la reuniunea Consiliului European la Bruxelles.

Agenda lor comună: să formuleze răspunsul Uniunii Europene în materie de securitate, războiul din Ucraina și incertitudinile din epoca Trump și să modeleze rolul Europei pe scena mondială.

Înaintea summit-ului NATO de miercurea trecută, Macron și Merz și-au prezentat viziunea privind viitorul Europei într-un articol de opinie pe care l-au semnat împreună și publicat în Financial Times.

„În aceste vremuri dificile, Germania și Franța – împreună cu prietenii și aliații noștri europeni și transatlantici – sunt unite și puternice, pentru a apăra valorile noastre comune, precum libertatea și securitatea cetățenilor noștri”, au scris ei.

Cei doi șefi de stat au prezentat planul de creștere a cheltuielilor pentru apărare – cu scopul de a atinge 3,5% din PIB în investiții militare critice – și de aprofundare a cooperării dintre NATO și UE, militând pentru o Europă mai puternică, mai suverană, care să nu mai depindă de alții pentru securitatea sa.

Ei s-au angajat să se asigure că Ucraina va ieși „prosperă, robustă și sigură” din război și au avertizat că este în joc stabilitatea europeană pentru deceniile următoare.

Semnele arată că puternicile alianțe „Mercron” sau „Merkozy”, nume derivate din numele fostului cancelar german Angela Merkel, Macron și predecesorului său Nicholas Sarkozy, se transformă într-un „Merzcron” la fel de influentă și activă.

Summit-ul Consiliului European de două zile de la Bruxelles, care a avut loc imediat după reuniunea G7 din Canada și summit-ul liderilor NATO de la Haga, a fost primul din mandatul de cancelar al lui Merz – și se aștepta să fie o altă demonstrație a cât de puternică poate fi această uniune, în ciuda diferențelor de opinie privind unele aspecte ale politicii externe.

CNN a vorbit cu doi actori importanți ai parteneriatului franco-german – fostul președinte francez Francois Hollande, care a lucrat îndeaproape cu Angela Merkel, și Wolfgang Ischinger, fost secretar de stat adjunct german, descris cândva drept cel mai conectat diplomat al Europei – pentru a evalua importanța acestui nou tandem pentru Europa și pentru lume.

Lideri care „iubesc interacțiunea”

Sub conducerea lui Olaf Scholz, fostul cancelar german, axa Berlin-Paris a fost tensionată, lucru remarcat atât de Ischinger, cât și de Hollande.

Stefan Seidendorf, directorul Institutului Franco-German din Ludwigsburg, a declarat că Scholz a petrecut atât de mult timp făcând „teme interne” încât nu a putut niciodată să se concentreze pe deplin asupra Europei.

Coaliția tripartită pe care a condus-o a fost subminată de lupte intestine pe probleme interne și europene și, în cele din urmă, s-a prăbușit în noiembrie anul trecut, declanșând alegeri anticipate.

Cu toate acestea, au existat și unele probleme interpersonale. „A fost dificil pentru Macron să se înțeleagă cu acest german foarte protestant, nordic, nu foarte emoțional, nu prea încântat de marile simboluri ale conducerii politice”, a declarat Siedendorf pentru CNN într-un interviu telefonic.

Citeşte integral analiza „Merzcron” – Cum arată Europa motorului franco-german care funcționează din nou la turație maximă pe Curs de Guvernare


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇