Deasupra Țărilor de Jos, la peste 10.000 de metri altitudine, un avion francez de recunoaștere de tip AWACS survolează cerul într-o misiune de supraveghere a summit-ului NATO de la Haga.
La bord se află o echipă de jurnaliști Politico, invitați să petreacă 11 ore într-una dintre cele mai sensibile și sofisticate operațiuni de securitate aeriană din Europa.
Misiunea are un obiectiv clar: protejarea celor 32 de lideri prezenți la summit-ul NATO. Însă realitatea din aer este mai complexă decât pare. De la incidente neașteptate între aliați până la tensiuni cu avioane rusești în apropierea flancului estic, fiecare zbor devine o demonstrație de reziliență, tehnologie și nervi de oțel, scrie Politico.
Un incident la limită între aliați
Zborul părea de rutină până în jurul orei 16:00, când aeronava franceză a fost forțată să schimbe brusc traiectoria.
Două avioane de vânătoare F-35 olandeze s-au apropiat prea mult, iar sistemele de bord au ordonat o ascensiune rapidă pentru a evita coliziunea. Căpitanul a revenit de urgență în cabină, iar tensiunea a fost palpabilă la bord.
„Așa ceva se întâmplă foarte rar, dar tocmai astfel de situații arată cât de importantă este interoperabilitatea între armatele NATO”, a declarat pentru Politico locotenent-colonelul Cédric, aflat în misiune.
Incidentele între aliați sunt excepții, dar în contextul unui summit de talie globală și al unui război în desfășurare la granița estică a Europei, chiar și cele mai mici abateri pot deveni periculoase.
Umbra Rusiei în spațiul aerian european
Deși spațiul aerian al Țărilor de Jos nu este considerat de risc major, echipajele rămân în alertă.
Avionul AWACS francez - unul dintre cele trei desfășurate în zonă - asigură monitorizarea unei zone de interdicție aeriană de 10 km în jurul locului unde are loc summit-ul, extinsă la 60 km sub supraveghere strictă.
Potrivit căpitanului Marc, pilotul aeronavei, provocările vin frecvent din partea Rusiei, mai ales în apropierea granițelor NATO:
„În fiecare misiune apropiată de flancul estic, apar avioane rusești care ne cer să părăsim zona. Zburăm în spațiu aerian internațional, dar ei afirmă că suntem într-o zonă periculoasă,” spune el.
Ce fac în astfel de cazuri? „Continuăm misiunea, dar cu calm și profesionalism”, spune pilotul aeronavei.
Situațiile pot degenera. Doar în ultimele luni, NATO a fost nevoită să trimită avioane de interceptare pentru a descuraja aeronave rusești care încălcau reglementările internaționale de zbor.
Ce înseamnă cu adevărat protecția aeriană în era războiului hibrid
Operațiunile de acest tip, cunoscute sub numele de Air Shielding, sunt esențiale pentru securitatea estică a Europei și pentru întărirea solidarității Alianței.
„Dacă ataci Estonia, vor muri soldați francezi sau britanici. Nu va fi un conflict între Rusia și Estonia, ci între Rusia și NATO”, a declarat pentru Politico Camille Grand, fost secretar general adjunct al alianței.
„Acest tip de misiuni ne leagă. Sunt simbolice și strategice în același timp”, spune Camille Grand.
Totuși, contextul politic adaugă incertitudine. Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a adus o undă de îndoială în privința angajamentului SUA față de NATO, în special după ce președintele american a pus sub semnul întrebării clauza de apărare colectivă, articolul 5.
Un simbol al supravegherii aeriene se apropie de retragere
Avionul AWACS (Airborne Warning and Control System) este una dintre cele mai impresionante aeronave din arsenalul francez. Recunoscut prin imensul disc radar de pe fuselaj, acest „ochi” al NATO monitorizează spațiul aerian pe o rază de până la 700 km.
Dar AWACS-urile franceze vor fi retrase până în 2035. Parisul a anunțat deja înlocuirea lor cu aeronavele suedeze GlobalEye, dotate cu tehnologie de ultimă generație și echipaje mai mici. Este una dintre rarele ocazii în care o companie non-americană câștigă un contract major de apărare în Europa, o decizie cu greutate politică, în contextul distanțării de Washington.
Totuși, chiar și în era digitalizării, un element rămâne indispensabil: factorul uman.
„Traiectoria, altitudinea, comportamentul și naționalitatea unei aeronave nu pot fi evaluate doar automat. Ai nevoie de un om în fața ecranului ca să te asiguri că nu scapă nimic”, spune maiorul Benoît, șeful misiunii.
Prezența jurnaliștilor Politico la bordul unei misiuni active oferă o perspectivă rară asupra unui sistem de securitate aeriană care funcționează constant, invizibil și sub presiune.
Departe de ochii publicului, NATO își apără cerul printr-o combinație de tehnologie avansată, disciplină militară și cooperare între aliați. Iar în vreme de război, fiecare zbor contează.