În 2022, la sfârșitul lunii august, într-un discurs ținut la o conferință în Elveția, Yossi Cohen, fost director al Mossad, a mărturisit că „în timpul mandatului meu.. au fost desfășurate nenumărate operațiuni împotriva programului nuclear iranian… chiar în inima acestei țări”.
Pentru Israel, programul nuclear dezvoltat de regimul de la Teheran este o amenințare existențială, această expresie apărând în foarte multe declarații și documente ale guvernului și parlamentului.
Premierul Benjamin Netanyahu a dat ordinul de atacare a Iranului în data de 13 iunie, cu opt zile înainte ca SUA să intervină și să bombardeze instalații nucleare ale regimului fundamentalist de la Teheran.
Vreme de mai bine de o săptămână, nu a existat nicio decizie din partea Casei Albe în privința sprijinului militar acordat Israelului, deși prim-ministrul l-a solicitat de la început.
„Iranul se străduiește să se înarmeze cu arme nucleare care ne amenință existența, iar noi nu vom permite niciodată acest lucru”, a declarat Netanyahu, într-un discurs ținut la ONU, în 2023.

Complet și total distrus
După încheierea operațiunii Midnight Hammer, prin care șapte bombardiere strategice au lovit cu proiectile inteligente anti-buncăr trei instalații nucleare din centrul Iranului, la nivelul opiniei publice internaționale s-a iscat o dezbatere despre reușita misiunii și eficiența bombardamentului.
Dezbaterea a plecat de la Donald Trump care, la scurt timp după încheierea misiunii, a publicat mai multe mesaje victorioase pe rețelele sociale, pozând într-un mare lider și clamând supremația militară a SUA.
De asemenea, a ținut un discurs televizat în care a afirmat că: „Atacurile au fost un succes militar spectaculos. Principalele instalații de îmbogățire a uraniului din Iran au fost complet și total distruse”.
În schimb, conducerea politică și militară a Israelului a fost mult mai reținută, evitând să se pronunțe atât de rapid în legătură cu dimensiunea pagubelor produse în urma bombardamentului american.
În lipsa unor rapoarte oficiale din partea autorităților militare, care nu au putut fi făcute publice imediat din cauză lipsei de informații, calcule și proiecții, dezbaterea a intrat într-o zonă de confruntare politică.
Gaz pe foc a pus o relatare CNN, din urmă cu două zile, care a obținut un raport preliminar, realizat de Agenția de Informații a Armatei în primele 24 de ore de la bombardament, care spunea că proiectilele americane au încetinit programul nuclear iranian „cu doar câteva luni de zile, cel mult”.

Informația a fost preluată de întreaga presă și a declanșat furia lui Donald Trump, care a criticat postul de televiziune CNN și cotidianul New York Times, susținând că datele respective sunt depășite și reprezintă o evaluare timpurie.
Pagube masive
Foarte interesant e faptul că, înainte cu câteva ore de relatarea CNN, a fost publicat un raport independent al Institului pentru Științele Securității Internaționale, document realizat de experții David Albright și Spencer Faragasso, în care se susținea altceva.
„Operațiunea Rising Lion a Israelului și operațiunea Midnight Hammer a Statelor Unite au vizat numeroase instalații nucleare iraniene, provocând pagube masive programului acestei țări și întârziind semnificativ realizarea lui. După 12 zile de operațiuni militare, este oportună o evaluare a pagubelor rezultate.
Institutul a obținut imagini de la sateliții comerciali de înaltă rezoluție ale principalelor instalații nucleare, inclusiv complexul nuclear de la Natanz, instalația de la Fordow, complexul nuclear de la Isfahan (Isfahan), Lavisan 2 (cunoscut și sub numele de situl Mojdeh)…
Imaginile arată diferite niveluri de deteriorare și distrugere la fiecare locație. Această analiză este completată de rapoartele Agenției Internaționale pentru Energie Atomică și ale IDF (Ministerul Apărării din Israel), precum și de informațiile din arhiva Institutului privind Iranul”, se arată în raportul ISSI.
„În ansamblu, atacurile Israelului și ale Statelor Unite au distrus efectiv programul iranian de îmbogățire a uraniului prin procesul de centrifugare. Va trece mult timp până când Iranul va ajunge la capacitatea pe care o avea înainte de atac.
Cu toate acestea, mai există reziduuri, cum ar fi stocuri de uraniu îmbogățit în proporție de 60%, 20% și 3-5%, precum și centrifuge fabricate, dar care nu au fost încă instalate la Natanz sau Fordow. Aceste părți nedistruse reprezintă o amenințare, deoarece pot fi utilizate în viitor pentru a produce uraniu de calitate militară”, se mai arată în raportul citat.
„Orice efort de transformare a uraniului de calitate militară în exploziv nuclear a fost complicat de atacurile împotriva instalațiilor și personalului iranian implicat în fabricarea armei nucleare.
Infrastructura necesară pentru construirea armei nucleare a fost grav avariată. Timpul de care Iranul ar avea nevoie pentru a construi chiar și o armă nucleară care nu poate fi lansată cu rachete a crescut semnificativ”, precizează documentul institutului.
Războiul a întârziat cu ani programul nuclear iranian
În data de 25 iunie, a fost publicată și analiza făcută de Ministerul Apărării din Israel (IDF), care a prezentat primele efecte ale operațiunilor militare desfășurate în Iran.
„… recentul război cu Iranul a întârziat cu ani buni programul nuclear al Republicii Islamice, dar evaluarea este preliminară și este prea devreme pentru a ști cu certitudine”, a declarat generalul Effi Defrin, purtătorul de cuvânt al IDF.
„Am îndeplinit toate obiectivele operațiunii, așa cum ne-au fost stabilite, și chiar am depășit așteptările… Spun acest lucru cu umilință, deoarece este încă prea devreme pentru a trage concluzii. Investigăm și analizăm rezultatele atacurilor noastre asupra fiecărei părți a acestui puzzle, așa cum l-am numit anterior, asupra diverselor componente ale programului nuclear și nu numai”, a mai declarat oficialul militar din Israel.
Pentru a evalua situația, trebuie luat în calcul faptul că, deși avea superioritate și controla spațiul aerian al Iranului, forțele militare ale Israelului au încetat focul după încheierea misiunii americane, la fel și Iranul.
Campania actuală nu a început spontan. Este rezultatul unei strategii planificate de mult timp, bazată pe patru premise: neutralizarea Hezbollah, paralizarea producției de rachete balistice a Iranului, stabilirea unui coridor aerian către Teheran – și, ulterior, superioritatea aeriană asupra Iranului – și asigurarea sprijinului american. Primele trei obiective au fost atinse până în octombrie.
Yoav Gallant, fost ministru al Apărării în Israel, opinie în cotidianul britanic "The Times"
E foarte greu de crezut că premierul Benjamin Netanyahu, care a ordonat atacul inițial, ar fi renunțat la superioritatea avută și s-ar fi retras, dacă nu ar fi primit informații credibile că obiectivele militare inițiale au fost atinse.
O linie groasă și roșie
Indiferent cine e la putere în Israel, amenințarea nucleară a Iranului este percepută ca una existențială, contând prea puțin disputele politice din SUA sau din Europa cu privire la situația din Orientul Apropiat.
O singură forță aeriană are puterea de a distruge Fordow. SUA au proiectat și construit GBU 57A/B Massive Ordnance Penetrator (MOP) special pentru o astfel de misiune. MOP este o armă de 13 tone și 7 metri lungime. Focosul său conține 2,5 tone de explozivi. Învelită într-un aliaj de oțel dur, arma este aruncată de la mare altitudine, accelerează până la Mach 2 sau 3, lovește ținta și străpunge straturile de protecție înainte de a detona. Trei până la opt astfel de bombe ar fi suficiente pentru a distruge Fordow.
Yoav Gallant, fost ministru al Apărării în Israel, opinie în cotidianul britanic "The Times"
„Programul nuclear iranian este o linie roșie. Suntem pregătiți să acționăm singuri, fără ezitare. După zeci de ani de pregătiri, Israelul a trecut la acțiune: a lovit obiective nucleare critice, a demontat linii de producție de rachete și a eliminat personalități importante din armata iraniană și din Garda Revoluționară Islamică.
Aceste operațiuni vor întârzia cu ani buni programul nuclear al Iranului”, a anunțat Yoav Gallant, fost ministru al Apărării din Israel, într-un articol de opinie publicat în cotidianul britanic Times, la câteva zile după începerea operațiunilor din Iran, dar înainte de implicarea SUA.

CIA: Programul Nuclear al Iranului, grav afectat
Pe 26 iunie, a apărut și poziția CIA, agenția americană de informații, care prin vocea directorului John Ratcliffe a anunțat că bombardamentele au provocat daune substanțiale programului nuclear iranian.
„CIA poate confirma că informații credibile indică faptul că programul nuclear al Iranului a fost grav afectat de loviturile recente… Aceste informații noi provin dintr-o sursă și prin metode de verificare fiabile și precise, conform cărora mai multe instalații nucleare cheie ale Iranului au fost distruse și ar trebui reconstruite pe parcursul mai multor ani.
CIA continuă să colecteze date suplimentare din surse de încredere pentru a menține decidenții politici și organismele de supraveghere informate. Atunci când este posibil, vom furniza și actualizări și date noi publicului american, având în vedere importanța națională a acestei chestiuni și nevoia de a asigura transparența”, se arată în comunicatul dat publicității de CIA.
În zilele și săptămânile următoare va fi mult mai clar ce impact au avut asupra Iranului operațiunile militare desfășurate de Israel și SUA. Vor exista și efecte politice, atât în regiune, cât și la nivel global. O posibilă stopare pentru ani de zile sau chiar distrugerea programului nuclear ar însemna o schimbare a raporturilor de forțe din Orientul Apropiat, cu implicații asupra Israelului, Rusiei, Europei și Americii.