SUA au atacat siturile nucleare iraniene, iar acum toată lumea așteaptă să vadă cum va riposta Iranul. Totuși, scrie The Guardian, opțiunile Iranului sunt acum limitate și extrem de riscante.
Președintele Donald Trump a avertizat că SUA vor extinde implicarea în războiul Israelului dacă Iranul încearcă să lovească baze militare americane din regiune. Deși Teheranul a încercat să-l descurajeze pe Trump să se alăture campaniei aeriene israeliene prin amenințări dure cu represalii, opțiunile sale sunt acum limitate și extrem de riscante, potrivit unei analize The Guardian.
Oficiali iranieni au declarat în mod explicit că navele și bazele militare americane vor fi vizate, însă mare parte din capacitățile pe care se baza ca factor de descurajare au fost deja neutralizate în ultimele zile prin loviturile aeriene israeliene. Acestea s-au concentrat în special asupra lansatoarelor de rachete balistice cu rază lungă de acțiune. Cu toate acestea, Iranul deține în continuare un arsenal considerabil de rachete cu rază mai scurtă și drone.
Statele Unite au luat măsuri de precauție în ultimele săptămâni: au dispersat prezența navală în regiune și au întărit sistemele de apărare aeriană, pentru a deveni o țintă cât mai dificil de atins.
Trump a avertizat din nou că orice tentativă de ripostă din partea Iranului va determina o implicare mai largă a SUA în conflict, sugerând în ultimele zile că liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, ar putea deveni chiar țintă pentru bombardierele americane.
Axa rezistenței, slăbită
Cealaltă armă strategică a Iranului, construită de-a lungul deceniilor, este rețeaua sa de aliați din regiune, cunoscută drept „axa rezistenței”. Dar și aceasta a fost slăbită semnificativ.
Arsenalul extins de rachete al Hezbollah a fost distrus aproape complet anul trecut de aviația israeliană. Israelul a continuat să lovească ținte în sudul Beirutului. În aprilie, un presupus depozit de rachete a fost bombardat.
Kata’ib Hezbollah, o miliție șiită susținută de Iran în Irak, a amenințat cu atacuri împotriva „intereselor americane” din Orientul Mijlociu, ca reacție la implicarea SUA în sprijinul Israelului. Unul dintre comandanții săi, Abu Ali al-Askari, a declarat pentru CNN că bazele americane din regiune „vor deveni ca niște terenuri de vânătoare de rațe”.
Statele Unite dețin baze militare în cel puțin 19 locații din Orientul Mijlociu, dintre care opt sunt permanente.
Houthii și strâmtoarea Ormuz: amenințări cu impact global
Un alt aliat iranian, forțele Houthi din Yemen, au convenit un armistițiu cu SUA în luna mai, însă au avertizat că îl vor considera anulat dacă Trump participă activ la atacuri asupra Iranului. Houthii au amenințat că vor ataca nave americane în Marea Roșie, un lucru pe care l-au mai încercat în trecut, cu rezultate variabile.
Implicarea acestor grupări în conflict ar atrage, cel mai probabil, o reacție devastatoare din partea SUA, care s-a pregătit pentru acest scenariu în lunile în care Israelul își planifica atacul.
Iranul mai are la dispoziție și opțiunea de a ataca transportul maritim, cu varianta extremă de a mina apele, scufunda nave sau chiar amenința credibil cu închiderea strâmtorii Ormuz, un canal îngust de doar 55 km lățime în unele zone, prin care trece peste o cincime din petrolul mondial (circa 20 de milioane de barili zilnic), precum și o mare parte din gazul natural lichefiat.
Politicienii iranieni de linie dură au cerut în ultimele zile închiderea strâmtorii Ormuz. Aceasta ar avea avantajul de a impune un cost direct asupra administrației Trump, provocând o creștere imediată a prețului petrolului și, implicit, inflație în SUA, chiar înaintea alegerilor parlamentare de anul viitor.
Dar o astfel de mișcare ar însemna și un act de autodistrugere economică. Și petrolul iranian folosește același coridor, iar blocarea Ormuz ar putea forța statele arabe din Golf – deja critice la adresa atacului israelian – să intre în război pentru a-și proteja propriile interese economice și de securitate.
Răzbunare amânată?
Pentru a evita atragerea altor adversari în conflict sau declanșarea unei campanii aeriene americane de amploare, Teheranul ar putea decide să-și manifeste răzbunarea la un moment ulterior. În trecut, Iranul a întârziat răspunsurile la atacuri externe, alegând momente strategice pentru represalii.
Ministrul de externe iranian, Seyed Abbas Araghchi, a sugerat duminică o astfel de reacție cu termen nedefinit, afirmând că decizia lui Trump „va avea consecințe care vor dura veșnic”.