Pe măsură ce rivalitățile globale se intensifică, urmărirea suveranității energetice de către UE nu mai este doar despre climă; este despre putere, reziliență și supraviețuire într-o lume volatilă. Poate UE să evolueze de la pionier climatic la lider strategic?
Acest articol explorează modul în care inovația, geopolitica și autonomia se intersectează în transformarea energetică a UE.
De la obiective ecologice la mize geopolitice
Energia constituie un pilon al rivalității geopolitice. Competiția globală pentru resurse energetice și tehnologii emergente reconfigurează tranziția energetică. Resursele și tehnologiile energetice reprezintă instrumente strategice prin care actorii statali și nestatali își afirmă influența și își asigură avantaje geopolitice.
Deși promovarea tehnologiilor curate rămâne esențială, statele ar trebui să își extindă strategiile de inovare pentru a proteja suveranitatea, a crește reziliența și a contribui activ la modelarea normelor globale.
Pentru a rămâne competitive într-un peisaj global de inovație în schimbare, strategiile energetice trebuie să depășească paradigmele convenționale prin integrarea sistematică a digitalizării, hidrogenului verde, tehnologiilor avansate de stocare, rețelelor inteligente și sistemelor energetice bazate pe inteligență artificială.
Asigurarea viitorului sectorului energetic al UE necesită cadre de inovare flexibile și adaptabile, utilizarea tehnologiilor emergente și alinierea la contextul geopolitic în evoluție.
Scalarea inovației și dilemele aplicațiilor duale
Reglementările fragmentate, accesul la capital și piețe restrâng start-up-urile din domeniul tehnologiilor curate din Europa. Consolidarea centrelor regionale de inovare și a ecosistemelor universitate–industrie oferă antreprenorilor mai multă putere pentru a testa, scala și comercializa rapid tehnologii revoluționare.
Inovația energetică deține o valoare strategică neexploatată prin potențialul său de utilizare duală. Tehnologii precum hidrogenul și bateriile aduc beneficii atât domeniului energetic, cât și celui al apărării. Alinierea strategiilor energetice și de securitate poate amplifica influența geopolitică.
Totuși, abordările tehno-naționaliste bazate pe utilizare duală riscă să amplifice tensiunile și să submineze cooperarea globală. UE ar trebui să echilibreze autonomia strategică cu deschiderea, pentru a evita alimentarea unor dinamici de tip joc cu sumă zero.
Reziliență prin diversificare
Creșterea volatilității geopolitice necesită recalibrarea strategiilor energetice, reducerea dependențelor externe, în special în privința combustibililor fosili și a materialelor critice, prin lanțuri de aprovizionare diversificate, alianțe strategice și capacități interne consolidate de extracție și reciclare.
Integrarea politicilor energetice în strategii externe și industriale mai largi permite UE să contribuie la modelarea standardelor globale, în timp ce își întărește reziliența internă prin interconectivitate a rețelelor, digitalizare și infrastructură descentralizată. Suveranitatea energetică presupune acțiune autonomă și fermă, nu izolaționism, și necesită alinierea inovației, parteneriatelor și viziunii în cadrul unor strategii coerente și bine guvernate.
Viitorul este multidisciplinar
Suveranitatea în domeniul inovației nu mai este opțională. Pe măsură ce tehnologiile curate devin active geopolitice, UE trebuie să-și securizeze baza tehnologică și să își protejeze infrastructura critică împotriva amenințărilor hibride.
Integrarea inovației energetice în cadrele industriale și de securitate va debloca potențialul strategic al Europei prin dezvoltarea unor ecosisteme multidisciplinare, susținute de cercetare orientată pe misiuni și colaborări public–private, care catalizează leadershipul energetic. Succesul pe termen lung depinde de scalarea tehnologiilor emergente și de alinierea obiectivelor climatice cu imperativele strategice.
Energia stă la baza prosperității, competitivității și securității. Guvernanța ei trebuie să evolueze dincolo de sustenabilitate, pentru a include echitatea, reziliența și viziunea strategică. Această transformare necesită colaborare între sectoare și regiuni, susținută de instituții coerente și un leadership vizionar. Prin integrarea tranziției energetice în cadre strategice mai ample, UE poate transforma vulnerabilitățile în puncte forte și poate continua să fie o forță decisivă în domeniul energiei.
Linkuri recomandate:
- Pactul verde european: Spre primul continent neutru din punct de vedere climatic, Comisia Europeană.
- Legea industriei cu emisii nete zero: Transformarea UE în centrul producției de tehnologii curate și locuri de muncă verzi, Comisia Europeană.
- Agenția Internațională pentru Energie (IEA). Perspectivele Tehnologice în Energie 2023: Trasee spre emisii nete zero.
- Materii prime critice: Asigurarea aprovizionării și suveranității UE, Parlamentul European.
- Legea industriei cu emisii nete zero, Comisia Europeană.
Acest editorial de opinie este realizat în colaborare cu Săptămâna Europeană a Energiei Durabile (EUSEW) 2025. Consultați ec.europa.eu/eusew pentru apeluri deschise.
Alexandra Garatzogianni este șefa Departamentului de Transfer de Cunoștințe și Tehnologie din cadrul Centrului de Informare pentru Știință și Tehnologie al Leibniz (TIB) și coordonatoare a proiectelor europene de inovare și antreprenoriat la Universitatea Leibniz din Hanovra (LUH). Director executiv orientat spre scop, deține un MSc în Inovație și Antreprenoriat de la HEC Paris, un MBA de la Heriot-Watt University, Edinburgh Business School, și o Diplomă Executivă Postuniversitară în Consultanță în Management de la Grenoble Ecole de Management.
Alexandra este o susținătoare puternică a potențialului transformator al ecosistemelor de inovare, antreprenoriat și știință cetățenească, cu accent pe abordarea provocărilor complexe și multifațetate. Ea coordonează laboratorul comun Leibniz pentru Știința Datelor & Cunoaștere Deschisă, o inițiativă colaborativă între TIB, LUH și Centrul de Cercetare L3S, și este profund implicată în sprijinirea comercializării rezultatelor cercetării. Anterior, Alexandra a fost lider de proiect în cadrul Societății Fraunhofer, unde a gestionat proiecte industriale europene și naționale axate pe livrarea de produse de cercetare, prototipuri și proiecte pilot pregătite pentru piață. Cu o experiență de peste 10 ani, a activat ca mentor, evaluator și consultant pentru antreprenori axați pe date și tehnologie.
Acest articol este o contribuție din partea unui partener. Toate drepturile sunt rezervate. Nici Comisia Europeană, nici vreo persoană care acționează în numele acesteia nu își asumă responsabilitatea pentru modul în care ar putea fi utilizate informațiile din acest articol. Opiniile exprimate îi aparțin exclusiv autorului/autorilor și nu trebuie considerate ca reprezentând poziția oficială a Comisiei Europene.