În ziua 1198 de război, Rusia a lansat o nouă serie de atacuri aeriene devastatoare asupra Ucrainei, provocând zeci de victime civile și pagube semnificative în mai multe orașe. Cele mai afectate au fost Harkov și Prîlukî, unde loviturile cu drone și rachete au vizat în mod direct cartiere rezidențiale.
Armata ucraineană a lovit o bază rusă de rachete din regiunea Briansk, distrugând un lansator Iskander și avariind alte două aparținând Brigăzii 26. Atacul a împiedicat o ofensivă iminentă asupra Kievului.
În acest context, Ambasada SUA la Kiev a emis un nou avertisment, semnalând un risc continuu de atacuri aeriene majore din partea Rusiei.
Pe plan diplomatic, Ucraina și SUA au convenit să lanseze în acest an un fond comun de investiții pentru reconstrucție, legat de acordul privind mineralele strategice. Prima reuniune este programată pentru luna iulie. În sprijinul Ucrainei, Suedia a anunțat o contribuție de 50 de milioane de euro pentru programele NATO de asistență și instruire a armatei ucrainene.
Rusia continuă planurile de extindere teritorială, inclusiv controlul accesului la Marea Neagră. În același timp, Moscova urmărește destabilizarea Moldovei și obține sprijin diplomatic din partea Coreei de Nord.
Donald Trump, aflat în contact direct cu Vladimir Putin, nu vede o rezolvare iminentă a conflictului. El consideră că Rusia și Ucraina ar trebui lăsate să se mai lupte o vreme și cere o abordare precaută, inclusiv prin amânarea sancțiunilor împotriva Moscovei. În paralel, administrația sa redirecționează tehnologie esențială dinspre Ucraina către trupele americane din Orientul Mijlociu.
Pe de altă parte, președintele SUA s-a declarat impresionat de atacul surpriză cu drone al Ucrainei asupra unor baze aeriene strategice ruseşti. Însă Kremlinul a reacționat la atacurile ucrainene, promițând represalii la momentul ales de armată.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a propus joi oficial ca liderii statelor membre ale Alianței să accepte la summitul organizației creșterea bugetelor apărării la 5% din PIB.
În acest context, Ucraina își intensifică cooperarea industrială cu parteneri NATO pentru producția de armament, miza fiind reziliența pe termen lung.
Situația pe front
- Atac aerian rusesc asupra Harkovului: 17 răniți, inclusiv copii - Un atac cu rachete și drone rusești asupra orașului Harkov, în noaptea de 5 iunie, a provocat rănirea a 17 persoane, printre care patru copii, potrivit guvernatorului regional Oleh Syniehubov. În cartierul Slobodsky au fost lovite cel puțin două blocuri de locuințe. Printre răniți se află două fete de 13 ani, o femeie însărcinată și o bătrână de 93 de ani. Nu au fost oferite detalii despre gravitatea rănilor. Primarul orașului, Ihor Terekhov, a transmis că mai multe vehicule au fost avariate. Evaluarea pagubelor continuă.
- Prîlukî, țintă a dronelor Shahed: 5 morți, inclusiv un copil - Un atac cu drone rusești în orașul Prîlukî, din regiunea Cernigău, a ucis cinci civili și a rănit alți șase, în noaptea de 5 iunie. Printre victime se află două femei și un copil de un an, găsiți sub dărâmături. Guvernatorul Viacheslav Chaus a declarat că în atac au fost folosite cel puțin șase drone Shahed-136 de fabricație iraniană. Loviturile au incendiat mai multe case, iar două locuințe, două garaje, o anexă agricolă și un autoturism au fost complet distruse. Orașul, situat aproape de granița cu Rusia și Belarus, avea înainte de invazie circa 51.500 de locuitori.
- Rusia susține că a doborât aproape 30 de drone ucrainene în doar două ore - Ministerul rus al Apărării a susținut că sistemele sale de apărare aeriană au doborât 29 de „drone ucrainene” în trei regiuni între orele 22:00 și 00:00, ora Moscovei. Ministerul rus al Apărării a declarat că sistemele sale de apărare aeriană au distrus „29 de vehicule aeriene fără pilot de tip aeronava ucrainene” între orele 22:00, pe 4 iunie, și ora 00:00, pe 5 iunie, ora Moscovei. 15 drone au fost doborâte deasupra regiunii Belgorod, 11 deasupra regiunii Rostov și trei deasupra regiunii Voronej.
- Val de atacuri aeriene - Pe parcursul nopții, Rusia a atacat Ucraina cu 103 drone Shahed și alte tipuri de UAV-uri, precum și cu rachete balistice Iskander. Potrivit Forțelor Aeriene Ucrainene, 74 de drone au fost doborâte, dintre care 28 prin foc direct, iar 46 au fost neutralizate prin război electronic. Atacurile au vizat regiunile Cernihiv, Harkiv și Odesa. Rușii au lansat dispozitivele din regiunile Kursk, Oryol, Millerovo și Crimeea ocupată. Atacurile au fost respinse de aviație, unități antiaeriene și grupuri mobile de foc. Au fost înregistrate lovituri în 16 locații.
- Ucraina a lovit lansatoare Iskander în Rusia - Forțele armate ucrainene au executat o lovitură de precizie asupra unei unități rusești din regiunea Briansk, în apropierea orașului Klintsy, pe 5 iunie. Ținta era Brigada 26 de rachete, care pregătea un atac asupra Kievului. Un lansator Iskander a explodat, iar alte două au fost grav avariate. Operațiunea a fost posibilă datorită unei coordonări eficiente între armata ucraineană și Serviciul de Securitate al Ucrainei. Nu au existat victime civile. Lovitura face parte din eforturile Ucrainei de a reduce capacitatea de atac a Rusiei.
- Herson, din nou sub bombe - Patru bombe ghidate rusești au lovit centrul orașului Herson, rănind doi bărbați, de 74 și 68 de ani. Atacul a deteriorat clădirea administrației regionale, a distrus intrarea unui bloc și a avariat mai multe clădiri din apropiere. Cel puțin cinci blocuri, o instituție de învățământ și o clădire administrativă au fost afectate. Patru persoane au fost salvate dintr-un subsol blocat de către serviciile de urgență. Autoritățile locale au declarat că zona fusese anterior vizată de mai multe atacuri rusești.
Alte informații relevante
- "Pânza de păianjen" l-a dat pe spate pe Trump - Preşedintele american Donald Trump a fost impresionat de atacul surpriză cu drone al Ucrainei asupra unor baze aeriene strategice ruseşti, în weekend, pe care l-a catalogat în privat drept "puternic" şi "dat naibii" ("badass"), relatează Axios. "Din punct de vedere internaţional, ai un chihuahua care-i face pagube reale unui câine mult mai mare", a declarat un consilier al lui Trump pentru sursa citată. "Atacul cu dronă nu l-a surprins, pentru că este ceea ce se întâmplă atunci când războiul conitnuă, însă el se teme că acest lucru poate prelungi luptele. El vrea ca luptele să înceteze şi este dezamgit de fiecare dată când are loc un atac de acest fel", a adăugat oficialul amerian despre Trump.
- Trump: Să lăsăm Ucraina și Rusia să se lupte - Preşedintele SUA a comparat, joi, într-o întâlnire, în Biroul Oval, cu cancelarul german Friedrich Merz, războiul dintre Ucraina şi Rusia cu ”doi copii care se bat în parc”, relatează AFP. ”Uneori vezi doi copii mici care se bat ca nişte nebuni. Ei se detestă şi se bat într-un parc, iar tu încerci să-i desparţi şi ei nu vor să fie despărţiţi”, a declarat Trump. ”Uneori e mai bine să-i laşi să se bată un moment şi abia după aia să-i desparţi”, a continuat el. Trump a spus că i-a cerut lui Vladimir Putin să nu răspundă acestui atac cu drone. ”I-am zis preşedintelui rus că «poate că va trebui să continuaţi să vă bateţi şi să suferirţi, pentru că ambele părţi suferă”, a declarat Donald Trump, evocând ”multă ranchiună” între cei doi lideri.
- Zelenski: Slăbiciunea față de Putin încurajează crimele - Președintele Zelenski a avertizat că o reacție slabă din partea comunității internaționale la amenințările lui Vladimir Putin va încuraja noi crime ale regimului de la Kremlin. Reacția survine după discuția telefonică de 75 de minute între Putin și Donald Trump, în care liderul american a transmis că nu vede o soluție de pace pe termen scurt. Trump a precizat că Rusia va riposta la recentele atacuri ucrainene asupra avioanelor sale.
- Ucraina avertizează: Rusia vrea să blocheze accesul la Marea Neagră - Un oficial ucrainean, Pavlo Palissa, a informat SUA că Rusia pregătește în 2026 blocarea accesului Ucrainei la Marea Neagră, inclusiv prin ocuparea regiunilor Odesa și Mykolaiv. Până la finalul acestui an, Moscova ar vrea să stabilească o zonă tampon la graniță și să cucerească complet regiunile Donețk și Lugansk. Marea Neagră este esențială pentru exporturile de cereale și securitatea Ucrainei, însă discuțiile pentru încetarea focului nu dau rezultate.
- Coreea de Nord susține necondiționat Rusia - Liderul nord-coreean Kim Jong Un a promis „sprijin necondiționat” pentru Rusia, în special în dosarul ucrainean. Declarația a fost făcută în timpul unei întâlniri cu Serghei Șoigu, aflat pentru a doua oară în ultimele luni la Phenian. Potrivit KCNA, cele două țări își vor consolida relațiile. Ambasada Rusiei a transmis că cei doi oficiali au discutat despre Ucraina și situația din peninsula coreeană.
- Ucraina mizează pe producția comună de armament în afara țării - Ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, a anunțat că Ucraina își intensifică producția de arme împreună cu parteneri europeni. Acestea vor include drone, rachete și muniții. Regatul Unit s-a angajat să livreze 100.000 de drone până în 2026, iar Germania sprijină extinderea capacităților de apărare aeriană. Oficialii occidentali insistă că Ucraina dorește pace, în timp ce Rusia continuă atacurile asupra civililor.
- Rusia vrea să trimită trupe în Transnistria - Premierul moldovean Dorin Recean a declarat că Rusia plănuiește desfășurarea a până la 10.000 de soldați în Transnistria și urmărește instalarea unui guvern „prietenos” la Chișinău. Recean avertizează că Moscova încearcă să influențeze alegerile parlamentare din septembrie pentru a-și spori influența în regiune. Chișinăul rămâne însă ferm pe direcția integrării europene.
- Oficialii americani: Ucraina a distrus 10, nu 40 de avioane rusești - Operațiunea „Spiderweb” a Ucrainei ar fi distrus 10 bombardiere rusești, potrivit SUA, față de cele 41 revendicate de SBU. Atacurile cu drone FPV au vizat patru baze aeriene strategice ale Rusiei, iar daunele estimate sunt de 7 miliarde de dolari. Zelenski a afirmat că atacul nu ar fi avut loc dacă Rusia ar fi acceptat încetarea focului. Trump a declarat că a discutat despre aceste atacuri cu Putin, avertizând asupra unei posibile escaladări.
- Trump cere amânarea votului privind noile sancțiuni împotriva Rusiei - Donald Trump a cerut Senatului SUA să amâne votul pe un proiect bipartizan care impune tarife de 500% pentru țările ce continuă importurile de petrol rusesc. Deși legea are sprijinul a 82 de senatori și al președintelui Camerei Reprezentanților, Trump susține că măsurile ar putea compromite negocierile de pace. Totuși, el a declarat că este pregătit să acționeze dacă Moscova tergiversează.
- Trump redirecționează tehnologie anti-drone destinată Ucrainei - Administrația Trump a decis redirecționarea tehnologiei anti-drone – fuzuri pentru sisteme de rachete – din Ucraina către trupele americane din Orientul Mijlociu. Decizia vine în contextul tensiunilor cu Iranul și rebelii Houthi din Yemen. Pentagonul a informat Congresul că este o măsură urgentă, iar fuzurile vor fi folosite pentru a proteja forțele americane în regiune.
- SUA avertizează: risc crescut de atacuri rusești de amploare - Ambasada SUA la Kiev a emis un nou avertisment privind pericolul unor atacuri aeriene majore din partea Rusiei. Potrivit comunicatului publicat miercuri, intensitatea atacurilor cu rachete și drone a crescut semnificativ în ultimele săptămâni. Cetățenii americani sunt sfătuiți să manifeste prudență și să fie pregătiți să se adăpostească imediat la auzul sirenelor. Ultimul avertisment similar a fost emis pe 9 mai, cu câteva zile înainte ca Rusia să lanseze cel mai mare val de atacuri aeriene de la începutul invaziei, soldat cu peste 15 morți și zeci de răniți.
- Kremlinul promite represalii - După atacurile ucrainene asupra bazelor aeriene din Rusia, Kremlinul a anunțat că va decide „cum și când” să răspundă. Atacurile au avariat avioane capabile să transporte arme nucleare și au provocat furia Moscovei. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că armata va stabili momentul oportun pentru replică. Loviturile ucrainene au vizat baze aflate departe de linia frontului, inclusiv în Siberia. Donald Trump a transmis că Vladimir Putin i-a spus într-un apel telefonic că Rusia va răspunde, însă nu a oferit detalii.
- NATO propune oficial alocarea a 5% din PIB pentru apărare - Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a propus joi oficial ca liderii statelor membre ale Alianței să accepte, la următorul summit al organizației, creșterea bugetelor apărării la 5% din PIB, pentru a acoperi costurile unor capacități militare sporite, relatează agențiile EFE și Reuters. "Voi propune un plan de investiție globală care va însuma 5% din PIB ca investiție în apărare: 3,5% din PIB exclusiv cheltuieli de apărare pe baza costurilor globale pentru a atinge noile obiective de capacitate pe care miniștrii tocmai le-au convenit și 1,5% din PIB investiții legate de apărare și securitate, precum infrastructurile și industria", a spus Rutte la o conferință de presă după o întâlnire a miniștrilor apărării din statele membre ale NATO desfășurată la Bruxelles.
- General american, la conducerea forțelor NATO din Europa - Statele Unite l-au numit pe generalul american Alexus G. Grynkewich (53 de ani), în funcţia de comandant suprem al Forţelor armate ale NATO în Europa (ACEUR), anunţă joi Alianţa Nord-Atlantică, relatează AFP. Fost pilot, el urmează să preia totodată comanda Forţelor americane în Europa, anunţă Departamentul american al Apărării. Generalul-locotenent Grynkewich ocupă, în prezent, funcția de director pentru operațiuni al Statului Major Întrunit.
- Germania își mărește efectivele militare - Germania are nevoie de până la 60.000 de soldați suplimentari, conform noilor obiective NATO pentru arme și personal, a declarat joi ministrul Apărării din țară, Boris Pistorius. Alianța își consolidează forțele pentru a răspunde la amenințarea sporită din partea Rusiei. „Ne asumăm responsabilitatea în calitate de cea mai mare economie a Europei. Trebuie să investim în sistemele noastre de apărare aeriană, trebuie să investim în rachetele noastre cu rază lungă de acțiune, trebuie să investim în formațiunile noastre terestre manevrabile, în sistemele de comandă și control - toate acestea trebuie să se întâmple”, a declarat Pistorius înainte de o întâlnire cu omologii săi din NATO, care au semnat noile obiective la Bruxelles, potrivit Reuters. În total, Bundeswehr va avea nevoie de 50.000-60.000 de soldați activi suplimentari în toate ramurile militare, a declarat Pistorius. Astfel, efectivele viitoare ale forțelor armate germane s-ar situa între 250.000 și 260.000 de soldați.
- Fondul SUA-Ucraina pentru reconstrucție - Ministra Economiei din Ucraina, Iulia Sviridenko, aflată într-o vizită la Washington, a anunțat că SUA și Ucraina pregătesc operaționalizarea fondului de reconstrucție prevăzut de acordul privind mineralele strategice. Prima reuniune a consiliului fondului este programată pentru luna iulie. Discuțiile s-au axat pe definirea capitalului inițial și adoptarea unei strategii de investiții pentru următorii ani. Partenerul-cheie este US Development Finance Corporation, iar obiectivul este lansarea efectivă a fondului până la finalul anului.
- Suedia oferă 50 de milioane de euro - Suedia va aloca 50 de milioane de euro pentru inițiativele NATO dedicate Ucrainei, inclusiv Fondul pentru Asistență și Instruire (NSATU) și Pachetul de Asistență Comprehensivă (CAP). Ministrul Apărării Pål Jonson a anunțat contribuția înaintea unei reuniuni NATO de la Bruxelles. El a subliniat că sprijinul pentru Ucraina este o investiție în propria securitate a Europei. Suedia își propune ca până în 2030 să aloce 5% din PIB pentru apărare, din care 1,5% pentru activități indirecte legate de apărare, inclusiv ajutorul pentru Ucraina.