Nicuşor Dan a fost învestit oficial în funcţia de preşedinte al României, printr-o ceremonie solemnă desfăşurată în plenul comun al Parlamentului.
Parlamentarii SOS şi POT s-au întors cu spatele chiar înainte de rostirea jurământului. De la ceremonie au lipsit parlamentarii AUR.
La ceremonie au asistat patriarhul Daniel, dar și foștii președinți Traian Băsescu și Emil Constantinescu, care au stat unul lângă altul. A lipsit primul președinte al României, Ion Iliescu, din cauze medicale. Nu a fost prezent nici Klaus Iohannis, care nu şi-a motivat absența.
La Parlament a venit și fetița lui Nicuşor Dan. Soția și băiețelul, care e bolnav, nu au fost prezenți.
Președintele Nicușor Dan a transmis, în primul său discurs în fața Parlamentului, un apel la unitate, implicare civică și reformă profundă a statului.
El s-a angajat să fie un „președinte deschis la vocea societății și partener cu societatea”, subliniind că România are nevoie urgentă de stabilitate financiară, reforme structurale și eficiență administrativă.
Printre priorități, a enumerat digitalizarea, combaterea evaziunii, reforma educației și sănătății, modernizarea justiției, protecția mediului și susținerea culturii.
A pledat pentru consolidarea relațiilor externe și sprijinirea diasporei și a Republicii Moldova, chemând partidele politice să acționeze în interesul național.
După depunerea jurământului, Nicușor Dan a fost nevoit să mai rămână în sală pentru a face ... fotografii cu admiratorii. Senatorii și deputații au stat la coadă pentru a strânge mâna noului președinte și pentru a face selfie-uri.
Apoi, noul şef al statului a mers la Cotroceni, pentru ceremonia militară, urmată de predarea-primirea mandatului de la preşedintele interimar Ilie Bolojan.
Spotmedia.ro v-a prezentat cele mai importante momente şi declaraţii ale zilei:
14:00 - Ilie Bolojan a părăsit Palatul Cotroceni, după ce a predat mandatul de șef al statului. Ilie Bolojan a preluat interimatul pe 12 februarie, după demisia lui Klaus Iohannis. Bolojan redevine acum președinte al Senatului și președinte interimar al PNL.
13:38 - Nicușor Dan a fost primit la Palatul Cotroceni de Ilie Bolojan, unde urmează ceremonia de predare - primire a mandatului.
13:33 - Ceremonia militară pentru învestirea preşedintelui Nicuşor Dan a avut loc pe Platoul Marinescu de la Cotroceni, locul unde sunt primiţi şefii de stat. Nicuşor Dan a fost primit cu ceremonial oficial, cu Garda de onoare.
Președintele Nicușor Dan a fost așteptat de foarte mulți susținători, deși în București plouă.
La Palatul Cotroceni sunt prezenţi şi peste 100 de invitaţi, reprezentanţi ai partidelor, dar şi ai societăţii civile. Printre invitați s-au numărat Alfred Simonis, Ludovic Orban, Vlad Gheorghe, Tanczos Barna, Cătălin Predoiu, Emil Boc. La eveniment a fost prezentă și fiica lui Nicușor Dan, Aheea, dar şi diverse vedete şi jurnalişti, ca Lucian Mândruță, Delia, Lora, Andreea Raicu, Laura Cosoi, Victor Rebengiuc, Mihai Gâdea, Alessandra Stoicescu, dar și Ilie Dobre de la radio.
12:56 - Între timp, Ilie Bolojan și-a luat rămas bun de la echipa cu care a lucrat 100 de zile la Cotroceni, apreciind munca din umbră a funcționarilor. Bolojan a trecut prin birourile Administrației Prezidențiale pentru a mulțumi angajaților pentru colaborarea din perioada interimatului. El a subliniat că în spatele oricărui proiect sau reprezentant al unei instituții există oameni care lucrează fără să fie văzuți.
12:45 - Nicuşor Dan a fost asaltat de jurnalişti pe holurile Parlamentului, unde a dat răspunsuri care susţin aceleaşi puncte din discursul anterior.
În replică la condiţiile transmise de PSD, Nicuşor Dan a spus că "nu se poate să schimbi fără să nu schimbi nimic".
"Reformele fiscale sunt inevitabile", a susţinut preşedintele. "Urgenţa este să avem un guvern cu o majoritate parlamentară care să asume nişte măsuri de reformă fiscală", a adăugat Nicuşor Dan.
12:37 - Nicușor Dan a fost nevoit să mai rămână în sala de plen pentru a face fotografii cu admiratorii. Senatorii și deputații au stat la coadă pentru a strânge mâna noului președinte și a face selfie-uri.
12.31 - S-a încheiat ședința solemnă de la Palatul Parlamentului.
12.18 - Președintele Nicușor Dan susține un discurs de la tribuna Parlamentului: "Vă asigur că voi fi un președinte deschis la vocea societății și partener cu societatea", a spus Nicușor Dan.
Domnilor și domnilor, stimați invitați și mai ales dragi români, vă mulțumesc pentru dezbaterea impresionantă pe care ați avut-o în ultimele săptămâni, indiferent de cauza pe care ați susținut-o.
Români din România, români din diaspora, români din Republica Moldova, mulți oameni care nu s-au mai pronunțat vreodată pe politică au acționat acum arătând că sunteți interesați de direcția în care merge România. Societatea românească și-a demonstrat ei înseși că este vie și puternică.
Statul român are nevoie de o schimbare fundamentală, bineînțeles în limitele statului de drept, și vă invit să continuați să fiți implicați cu toată forța socială pe care ați dovedit-o pentru a pune presiunea pozitivă pe instituțiile statului român pentru ca acestea să se reformeze. Și vă asigur că voi fi un președinte deschis la vocea societății și partener cu societatea.
Pe termen scurt, România are o problemă, problema deficitului.
Pe scurt, România cheltuiește prea mult, statul român cheltuiește prea mult față de ce își poate permite. Și chestiunea asta poate să pună în discuție stabilitatea financiară la care am muncit cu toții anii aceștia.
Este interesul național ca România să aibă un guvern susținut de o majoritate parlamentară.
Este interesul național ca această majoritate să-și asume reformele fiscale de care România avea nevoie. Este interesul național ca România să transmită piețelor financiare mesajul de stabilitate.
Este interesul național ca România să transmită mediului investițional un semnal de deschidere și de predictibilitate.
Cer partidelor politice să acționeze în interesul național. Nu va fi despre trecut, este despre viitorul imediat al României și nu este despre calcule politice, este, repet, despre interesul național. Și sunt convins că românii vor evalua în consecință.
Pe termen lung, România are nevoie de o reformă temeinică.
În ceea ce privește sistemul administrativ, e nevoie ca România să reducă birocrația și să digitalizeze. E nevoie ca România să reformeze procesul de acces și promovare în funcția publică.
E nevoie de o reformă administrativ-teritorială și e nevoie de o reformă a sistemului electoral.
În ceea ce privește economia, avem nevoie să stopăm marea evaziune fiscală, să reducem și să eficientizăm cheltuielile statului, să asigurăm o guvernanță și un management profesionist la companiile de stat, să avem o strategie bine definită de dezvoltare economică, să simulăm capacități agro-industriale și de procesare pentru a optimiza producția agricolă, să finanțăm un sistem coerent de irigații, să simplificăm accesul la fonduri europene și să asigurăm un cadru favorabil investitorilor.
În ceea ce privește sistemul de sănătate, este nevoie de digitalizarea întregului sistem, de o echilibrare între medicină primară și ambulatorie și sistemul de spitale. De o strategie de investiții în infrastructura și sistemul sanitar. De o extindere a rețelei de centri pentru tratarea dependențelor. Și de o stimulare a profesioniștilor care aleg să profeseze în medii rurale și orașe mici.
În ceea ce privește educația, este nevoie să stimulăm financiar personalul didactic. Este nevoie ca în întreg sistemul educațional să stimulăm gândirea critică.
Este nevoie să corelăm învățământul cu piața muncii. Este nevoie să investim în educația timpurie, adică în creșe și grădinițe. Și este esențial să prevenim abandonul școlar.
În ceea ce privește justiția, este nevoie ca parchetele să se focalizeze pe marile zone de corupție din societate. Este nevoie de o reformă a unei instituții fundamentale, inspecția judiciară. Este nevoie să reducem timpul de soluționare a dosarelor prin măsuri administrative și uneori legislative.
Este nevoie să redefinim procedurile de promovare a magistraților. Și este nevoie să reflectăm la legea Curții Constituționale.
În ceea ce privește mediul, este nevoie de o reformare a instituțiilor de autorizare și control, de extinderea activității Gărzii de Mediu, de o reformă la Romsilva, de o preocupare cu privire la dezvoltarea urbana, care afectează viitorul localităților noastre, și de o stimulare a gestionării eficiente a deșeuri.
În ceea ce privește zona culturală, este nevoie de un program național de acces la cultură și educație prin cultură. Este nevoie de o susținere a culturii contemporane și a dialogului cu administrația. Este nevoie de o promovare a culturii române contemporane, ca resursă de prestigiu în plan internațional, și de punerea în valoare a patrimoniului național, din nou, ca resursă de prestigiu pentru România în plan internațional.
În zona socială și a egalității de șanse, este nevoie de simplificarea și eficientizarea sistemului de pensii, de reforma sistemului de prestații sociale, de dezvoltarea serviciilor sociale în comunități, de dezvoltarea unui sistem de îngrijire de lungă durată și paliativă, de eliminarea obstacolelor la accesul femeilor la piața muncii și de combaterea violenței domestice.
În ceea ce privește politica externă a României, este nevoie de consolidare a relațiilor noastre transatlantice, parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, participarea noastră la dialogul între Uniunea Europeană și NATO, participarea la arhitectura europeană de apărare autonomă, reducerea dependențelor critice în ceea ce privește energia, tehnologia și lanțurile de aprovizionare, consolidarea sistemului de apărare în fața războiului hibrid, mărirea treptată a procentului din PIB pentru apărare, în acord cu partenerii noștri, participarea activă a României în procesul de decizie la nivelul Uniunii Europene.
În ceea ce privește relația cu Republica Moldova, sprijinirea parcursului său european, consolidarea și extinderea proiectelor comune în domeniul infrastructurii energetice și de transport, crearea fondului de garantare al investițiilor românești în Republica Moldova, continuarea și extinderea schimburilor culturale și academice și, în cel din urmă, funcționalizarea acelor instituții care produc dificultăți - vămile și autoritatea națională pentru cetățenie.
În ceea ce-i privește pe românii din diaspora, e nevoie să eficientizăm procedurile și serviciile consulare, să creăm o structură dedicată celor care doresc să se întoarcă acasă și, în special, celor care doresc să se întoarcă pentru a investi în România, să reușim să predăm sistematic limba română pentru copii în comunitățile de români și să reușim să asigurăm o reprezentare proporțională în Parlament pentru românii din diaspora.
Acestea sunt, în opinia mea, prioritățile pentru anii care vin.
România are în România, în diaspora, în Republica Moldova și în teritoriile din jurul României, are oameni muncitori, oameni cinstiți, oameni de bun simț, are meseriași care au dovedit, are oameni de afaceri care au dovedit, are profesioniști care au dovedit.
Trebuie ca noi toți împreună să concentrăm toate aceste energii pentru binele comun și pentru România la care asistăm cu toții și, toți împreună, toate aceste resurse nu putem să nu reușim. Vă mulțumesc!
12.13 - Patriarhul Daniel a transmis o binecuvântare.
12.12 - Mircea Abrudean, președintele interimar al Senatului, citește declarația prin care se ia act de începerea mandatului președintelui Nicușor Dan.
12.10 - Președintele ales Nicușor Dan depune jurământul în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului. Dan jură cu mâna pe Biblie și Constituție. „Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”, a spus Nicușor Dan.
12.09 - Parlamentarii SOS şi POT s-au întors cu spatele chiar înainte de rostirea jurământului. De la ceremonie lipsesc parlamentarii AUR.
12.07 - Adresându-se noului președinte, Enache a transmis: „Vă dorim mult succes în îndeplinirea mandatului dvs, fiind încredințați că veți reuși să fiți președintele tuturor românilor, atât al celor care v-au votat, cât și al celor care nu v-au votat. Să garantați respectarea diferențelor de opinie, că veți garanta respectarea diferenței și, în special, a diferențelor de convingeri și de opinie, asigurând pluralismul social și politic al societății românești, statul de drept și identitatea națională a României în plan intern și în relațiile externe”.
12.05 - Președintele CCR, Marian Enache, prezintă hotărârea privind validarea alegerii președintelui.
12.00 - Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului a început cu intonarea Imnului național. Ședința este prezidată de președinții Camerelor Parlamentului.
11.59 - La Parlament a venit și fetița lui Nicuşor Dan. Soția și băiețelul, care e bolnav, nu vor fi prezenți la Parlament.
11.57 - Nicușor Dan a ajuns în sala de plen, pregătit să depună jurământul.
11.50 - La ceremonie sunt prezenți și mai mulți lideri politici și parlamentari.
11:44 - Nicușor Dan a intrat în clădirea Parlamentului, unde a fost întâmpinat de președinții celor două Camere.
11:40 - Au ajuns și patriarhul Daniel, dar și foștii președinți Traian Băsescu și Emil Constantinescu.
11:35 - Judecătorii Curții Constituționale au ajuns la ședința de la Palatul Parlamentului.
Mandatul de cinci ani al lui Nicuşor Dan, ales în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din 18 mai, în competiţie cu liderul AUR, George Simion, începe azi.
La ceremonia de la Parlament vor lua parte membri ai Executivului, foşti preşedinţi ai României, membri ai Casei Regale, reprezentanţi ai instituţiilor publice, europarlamentari, dar şi oficiali europeni precum Roxana Mînzatu, comisar european pentru drepturi sociale, şi Iulia Ramona Chiriac, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România.
Momentul central al evenimentului va fi jurământul depus în faţa Camerelor reunite, conform prevederilor constituţionale.
Un jurământ cu miză
Textul jurământului prevede angajamentul solemn al preşedintelui de a apăra democraţia, suveranitatea, unitatea şi integritatea teritorială a ţării. Din acel moment, Nicuşor Dan îşi va asuma, constituţional, rolul de reprezentant al statului român şi garant al independenţei naţionale.
Totodată, preşedintele este chemat să vegheze la buna funcţionare a instituţiilor publice şi la echilibrul între puterile statului.
Un parcurs atipic către Cotroceni
Născut în 1969, Nicuşor Dan este matematician, cu performanţe excepţionale în adolescenţă: două medalii de aur la Olimpiada Internaţională de Matematică.
A fost acuzat în campanie că nu ar fi luat Bacalaureatul sau că ar fi avut note slabe, însă a publicat diploma care atestă media 9,87. A urmat Matematica la Bucureşti, apoi doctoratul la Sorbona.
Întors în România în anii ’90, a refuzat oferta lui Emil Constantinescu de a deveni secretar de stat pentru diaspora, preferând activitatea civică şi academică.
În anii 2000, Nicuşor Dan s-a implicat în protestele pentru protejarea patrimoniului din Bucureşti. A luptat împotriva demolărilor abuzive, inclusiv a Halei Matache, şi a fost surprins în imagini protestând alături de un tânăr necunoscut la acea vreme: George Simion. Cei doi au luptat cândva pentru aceleaşi cauze, dar au ajuns rivali în bătălia pentru preşedinţie.
Nicuşor Dan a fondat în 2008 Asociaţia Salvaţi Bucureştiul, cu care a câştigat sute de procese împotriva mafiei imobiliare.
Intrarea în politică şi conflictele din interiorul USR
În 2012, Nicuşor Dan a candidat independent la Primăria Capitalei, obţinând 9%. A înfiinţat apoi Uniunea Salvaţi Bucureştiul, transformată în 2016 în USR.
A fost ales deputat, dar a demisionat în 2017 din funcţia de preşedinte al partidului, în urma divergenţelor privind referendumul pentru familia tradiţională. Nicuşor Dan cerea neutralitate, dar conducerea partidului s-a poziţionat împotrivă.
A votat în favoarea familiei tradiţionale şi a fost criticat pentru presupusa lipsă a botezului copiilor săi, acuzaţie pe care a dezminţit-o ferm.
Victoria din 2020 şi reconfirmarea în 2024
În 2020, Nicuşor Dan a fost susţinut de PNL şi USR pentru Primăria Capitalei şi a câştigat împotriva Gabrielei Firea. A fost reales în 2024, tot ca independent.
În timpul mandatelor sale, s-a concentrat pe modernizarea infrastructurii de termoficare, în ciuda dificultăţilor cauzate de lucrările subterane. A lansat şi proiecte de modernizare a transportului public şi de limitare a urbanismului haotic.
Într-un interviu recent, a declarat că dezvoltatorii imobiliari „îşi fac un calcul greşit” dacă cred că nu va continua lupta împotriva abuzurilor din domeniu.
Anunţată în ianuarie 2025, candidatura sa la preşedinţie a părut iniţial improbabilă, dar a fost susţinută de acelaşi PNL care îl încurcase în 2016. Sprijinul dreptei unite şi imaginea de independent incoruptibil l-au ajutat să-l învingă pe George Simion.
Nicuşor Dan a promis că va cere justiţiei să investigheze corupţia mare, în special din zona imobiliară, şi că va continua să pună presiune pe instituţiile statului pentru reformă.
Nicuşor Dan devine al cincilea preşedinte al României post-decembriste, la cinci luni de la lansarea oficială a candidaturii sale.