Într-un moment diplomatic fără precedent de la începutul războiului, liderii Marii Britanii, Franței, Germaniei și Poloniei au ajuns sâmbătă la Kiev, unde s-au întâlnit cu președintele Volodimir Zelenski.
Împreună, cei cinci lideri au lansat o inițiativă de pace și au organizat un apel telefonic cu președintele american Donald Trump, punând pe masă o propunere radicală: un armistițiu complet și necondiționat, de 30 de zile, care să înceapă chiar de luni, 12 mai.
CNN scrie că această mișcare diplomatică pune Kremlinul într-o poziție incomodă. Propunerea este formulată în așa fel încât Moscova „nu o poate nici respinge, nici accepta”, fără să-și expună adevăratele intenții.
Rusia este astfel forțată să aleagă: fie acceptă o pauză în violențele din estul Ucrainei, fie riscă o escaladare masivă a sancțiunilor internaționale.
Ultimatum european: Dacă Putin vrea pace, acum e momentul să o demonstreze
„Suntem pregătiți să sprijinim negocierile de pace cât mai curând posibil”, au transmis cei cinci lideri într-o declarație comună, avertizând însă că, în lipsa unui armistițiu durabil, presiunea asupra Rusiei va crește drastic.
Premierul britanic Keir Starmer i s-a adresat direct lui Putin: „Dacă este serios în ceea ce privește pacea, are o șansă să o demonstreze acum.”
Mai mult, Starmer a subliniat că, în cazul în care Rusia întoarce spatele inițiativei, Europa și SUA vor reacționa: „Vom intensifica sancțiunile și ajutorul militar pentru Ucraina.”
Presiuni asupra lui Trump și riscuri pentru Zelenski
Analiza CNN evidențiază că inițiativa europeană vine într-un moment critic, când administrația Trump pare tot mai nerăbdătoare, atât față de Moscova, cât și, uneori, față de Kiev. În lipsa unui progres clar spre pace, există riscul ca SUA să „renunțe” la sprijinul militar și diplomatic oferit Ucrainei – un scenariu de coșmar pentru securitatea europeană.
Liderii europeni, în special Macron și Starmer, au făcut „eforturi diplomatice uriașe” pentru a atrage Washingtonul într-un angajament ferm, punând astfel presiune pe Trump să susțină nu doar armistițiul, ci și sancțiuni dure în caz de încălcare a acestuia de către Rusia.
Ce urmează?
Pe termen scurt, Ucraina are mai puțin de 30 de ore pentru a-și reorganiza forțele armate și a implementa un armistițiu complet pe un front întins și instabil.
Rămâne de văzut dacă Ucraina poate suspenda acțiunile militare fără să devină vulnerabilă, în timp ce Rusia ar putea manipula situația – fie prin încălcări mascate ale armistițiului, fie prin propagandă și acuzaţii false.
În ciuda riscurilor, liderii europeni par convinși că Putin nu își dorește cu adevărat pacea, iar următoarele săptămâni vor avea rolul de a dovedi acest lucru, în fața comunității internaționale, dar mai ales a lui Donald Trump.
Concluzia CNN este că, pentru prima dată în acest conflict, Europa preia inițiativa totală, impunând atât Moscovei, cât și Washingtonului, o alegere clară.
Răspunsul Kremlinului – sau lipsa lui – ar putea redefini următoarele luni de război și soarta Ucrainei.