Devalorizarea leului este doar un simptom al unei crize care poate fi atenuată sau putem să ne uităm peste gard în Belarus, asta ni se va întâmpla. În zona noastră, care e mult mai periculoasă, greșelile uneori te costă foarte mult și nu mai ai ocazia să le repari, ai nevoie de o generație sau două să-ți revii.
- AmCham avertizează: România riscă să devină „junk” pentru investitori dacă nu oprește derapajele economice
- Consilier BNR: Dacă nu schimbăm direcția vaporului numit România, duminica viitoare Titanic scrie pe noi!
Realitatea este că investitorii fug mult mai repede din estul Europei decât din inima ei și e o realitate pe care trebuie să o acceptăm, spune, la podcastul Punctul pe știri de la RockFm, Radu Burnete, director executiv al Confederației Patronale Concordia, avertizând că a doua zi după alegeri e nevoie de o guvernare stabilă, care să transmită investitorilor că România rămâne o țară democratică, o economie de încredere. Alternativa e dramatică:
Putem să ne uităm peste gard în Belarus. Asta ni se va întâmpla. Noi am avut o șansă istorică să ne integrăm în comunitatea asta occidentală, pentru că alte multe generații au muncit de la 1820 încoace și ar fi păcat s-o aruncăm la gunoi. Lucrurile se vor degrada suficient de repede încât s-o simțim cu toții pe pielea noastră, înainte să o simtă copiii copiii noștri.
Dacă vineri nu avem deprecierea leului și aceste mișcări bruște pe piețe, dar luni dimineață le avem, trebuie să ne întrebăm ce s-a schimbat în cele două-trei zile care au trecut, spune Burnete:
"Am avut un tur unu în care un candidat a luat un scor foarte mare și ăsta e un semnal și doi, premierul Ciolacu și-a dat demisia. Din punctul meu de vedere, destul de clar că aceste două evenimente au un rol foarte important de jucat în ce am văzut pe piețe zilele trecute.
Este un semnal de alarmă și vă spun de ce. Până acum 12 luni, dacă te uitai la România din afara ei, puteai spune câteva lucruri: că România e o țară stabilă politic, că are un angajament cât se poate de ferm față de comunitatea europeană și NATO, față de ce se întâmplă în Ucraina, față de economie de piață și așa mai departe. Ce se întâmplă acum este că intrăm într-un soi de ceață.
Sunt de acord că niciunul dintre candidați nu spune răspicat că ieșim din UE, facem, tăiem, spânzurăm. Dar e foarte clar ce urmează să se întâmple în România în următorii 2-3 ani. Și noi trebuie să nu uităm niciodată, oricât de mândri suntem de noi, poziția noastră geografică nu ne pune nici în situația Marii Britanii, când a ieșit din UE, nici în situația Italiei. Astea sunt două țări care sunt în inima Occidentului de sute de ani. Sunt țări foarte bogate și își permit să mai facă greșeli.
În zona noastră, care e mult mai periculoasă, greșelile uneori te costă foarte mult și nu mai ai ocazia să să le repari. Adică ai nevoie de o generație sau două să-ți revii. Realitatea este că investitorii fug mult mai repede din estul Europei decât din inima ei și e o realitate pe care trebuie să o acceptăm, că nu o putem schimba".
De ce contează pentru investitori ce președinte va fi ales și ce va face el a doua zi
"Un mare antreprenor român îmi spunea următorul lucru: eu am încredere să-mi investesc aici toți banii pe care i-am făcut, pentru că umbrela NATO, umbrela UE îmi dau siguranța că și eu, și familia mea și angajații mei se vor putea bucura de fructele acestor investiții.
Dacă această garanție dispare, de ce să mai fac lucru ăsta? Și dacă un antreprenor român își pune problema asta, gândiți-vă cum vede asta un investitor care stă la Londra sau la New York sau la Berlin și se uită pe o hartă mult mai mare", explică Radu Burnete.
"Temerea noastră e ce se va întâmpla după alegeri. Dacă nu reușim să punem pe picioare un guvern cu o majoritate cât de cât clară, care să dea niște mesaje clare că România rămâne o economie de piață, că respectăm proprietatea privată, că rămânem parte a pieței unice, că vom lua măsurile necesare ca să ajustăm cele două deficite, atunci e posibil să avem o aterizare foarte dezordonată de unde suntem acum. /.../
Gândiți-vă că noi am depășit Ungaria, economic vorbind, pe toate palierele. Dacă mă uit la salariul mediu, la ce vreți dvs acum 20 de ani ne uitam cu invidie. Am întrecut-o și pentru că Ungaria a bătut pasul pe loc în regimul Orban.
Eu înțeleg că există multe frustrări în societatea românească, pentru că dezvoltarea asta din ultimii 20 de ani a fost inegală. Nu contestă nimeni lucrul ăsta, vedem cu toții că există zone ale României care au rămas în urmă sau care n-au beneficiat la fel de mult de această transformare, categorii sociale care n-au beneficiat la fel de mult de această transformare.
Dar în primul rând nu omori calul care trage, îl lași în pace și îi dai jar să tragă mai departe. Și din acest tras vezi cum poți să distribui mai mult și către ceilalți care au beneficiat mai puțin de aceste transformări.(...)
Vă dau două exemple de zone în care România și risipește sume enorme de bani.
Prima e în sănătate. Avem zeci, dacă nu sute, de spitale mici, unde cheltuielile cu personalul, dacă veți avea curiozitatea să vă uitați, sunt peste 90%.
Păi, spitalul acela n-are bani de nimic. Te duci acolo ca să te țină cineva de mână când cheamă ambulanța.
Avem școli în comunități care sunt depopulate, sunt șapte-opt copii acolo. Și ținem o întreagă infrastructură, cu școală, cu profesori.
Aici e clar că noi avem nevoie să redesenăm un pic harta asta, să renunțăm la aceste spitale mici, să investim în niște spitale mai mari, regionale, cu infrastructură - ar însemna că poți ajunge în 45 de minute cu ambulanța la un spital care are de toate.
Și la fel, decât să ținem câte o școală în localitate, să folosim banii ca să ducem copiii, să-i aducem confortabil la o școală mai mare, care poate aduce împreună câteva zeci sau sute de elevi, profesori, le poate da o masă caldă".
Au oamenii de afaceri o responsabilitate civică?
Sunt mult prea puțini oameni de afaceri și antreprenori care se implică în viața comunității, spune Radu Burnete:
"Ce înseamnă asta? Să sprijini presa, să sprijini comunitatea, să fii acolo, să vorbești până la urmă cu oamenii. Asta face parte din cultura noastră politică mai largă.
Nu avem o viață publică foarte volubilă și da, noi vedem foarte mulți antreprenori români care au avut enorm de mult succes, care nu fac pasul în față, să vorbească, să contribuie cu resurse, să sprijine universități. Dacă mediul privat nu generează acest ecosistem, care să sprijine democrația și libertatea și așa mai departe, el poate fi distrus cu mare ușurință de actori politici".
Transcriptul interviului a fost realizat cu aplicația Vatis Tech