În ziua 1167 de război Ucraina a lansat un atac cu drone care a vizat Moscova. Unitățile de apărare aeriană au distrus patru drone ucrainene care zburau spre capitala Rusiei.
Potrivit rapoartelor preliminare, nu au existat răniți sau pagube. Însă unul dintre principalele aeroporturi care deservesc Moscova a oprit zborurile din motive de siguranţă aeriană.
Alte 17 drone au fost interceptate în regiunea Briansk, iar cinci în Kaluga.
Rusia a lansat noaptea trecută peste 100 de drone asupra Ucrainei, iar apărarea aeriană a doborât mai puțin de jumătate din ținte. Armata rusă a atacat și cu două rachete balistice, care nu au fost doborâte.
Trupele ruse au bombardat în timpul nopții raionul Nikopol din regiunea Dnipropetrovsk. Nu s-au înregistrat victime.
Rusia continuă să-și intensifice ofensiva în estul Ucrainei, cu circa 200 de atacuri într-o singură zi, în special în preajma orașului strategic Pokrovsk din regiunea Donețk. Asta deși pierderile armatei ruse continuă să crească și au ajuns la 27 de soldați ruși uciși pentru fiecare kilometru de teritoriu cucerit.
Calea spre pace se dovedește în continuare foarte sinuoasă și presărată doar cu intenții.
Guvernele occidentale sunt tot mai convinse că regimul lui Vladimir Putin nu poate pune capăt războiului din Ucraina fără consecințe politice serioase în interiorul Rusiei. Pe lângă colapsul economic, Kremlinul s-ar confrunta cu o altă amenințare majoră, dacă nu își va atinge obiectivele în Ucraina.
Volodimir Zelenski a declarat că un armistiţiu cu Rusia este posibil în orice moment şi a cerut aliaţilor Kievului să exercite o presiune mai mare asupra Moscovei pentru a pune în aplicare această măsură.
Iar președintele ceh Petr Pavel a declarat că desfășurarea forțelor de menținere a păcii în Ucraina nu se află în discuție în prezent, întrucât nu există un acord de pace.
În schimb, UE și-ar putea dubla sprijinul militar pentru Ucraina, dacă Trump nu-l convinge pe Putin să încheie războiul, a anunțat comisarul european pentru Apărare.
Situația pe front
- Drone doborâte - Apărarea antiaeriană ucraineană a doborât în timpul nopții 42 din cele 116 drone lansate de Rusia asupra regiunilor Sumî și Donețk, a anunțat armata. Alte 21 de drone au dispărut de pe radar, însă forțele ucrainene nu au precizat ce s-a întâmplat cu celelalte 53, comunicând doar că regiunile menționate "au avut de suferit de pe urma atacului". Armata ucraineană a mai informat că Rusia a atacat și cu două rachete balistice, care nu au fost doborâte.
- Rușii au bombardat Nikopolul - Trupele ruse au atacat noaptea trecută raionul Nikopol din regiunea Dnipropetrovsk cu sisteme Grad de lansare multiplă a rachetelor, artilerie grea și drone kamikaze. Atacul a vizat localitățile Marhaneț, Mîrove și Pokrovske, precum și orașul Nikopol, iar un garaj și o mașină au luat foc. Nu s-au înregistrat victime, a transmis Serhii Lîsak, șeful administrației militare regionale. Apărarea aeriană a doborât două drone rusești în regiunea Dnipropetrovsk, relatează Ukrainska Pravda.
- Sute de atacuri pe zi - Rusia continuă să-și intensifice ofensiva în estul Ucrainei, cu circa 200 de atacuri într-o singură zi, a anunțat Statul Major al armatei Ucrainei, într-o postare pe Facebook. Luptele s-au intensificat în special în jurul orașului strategic Pokrovsk din regiunea Donețk, unde forțele ucrainene spun că au respins 70 de atacuri în timpul zilei de duminică, iar alte 12 atacuri erau în curs. Orașul Pokrovsk servește ca nod-cheie de transport, iar forțele ruse se apropie de el dinspre est, sud și sud-vest. Încercările Rusiei de a străpunge dinspre vest linia frontului către zona industrială vecină Dnipropetrovsk au fost până acum respinse.
- 27 de vieți pe kilometru cucerit - Anul trecut a fost cel mai sângeros pentru forţele Rusiei de la începutul războiului din Ucraina: cel puţin 45.287 de militari ruși au murit. Este de aproape trei ori mai mult decât în primul an al invaziei şi depăşeşte cu mult pierderile din 2023, când cea mai lungă şi mai sângeroasă bătălie a războiului avea loc în Bahmut. În total, în 2024, conform ISW, Rusia a cucerit 4.168 kmp de teren. Aceasta înseamnă că, pentru fiecare kilometru pătrat ocupat, au fost ucişi 27 de soldaţi ruşi, fără a include răniţii. Până în prezent, au fost identificate numele a 106.745 de soldaţi ruşi ucişi în timpul invaziei. Numărul real e cu siguranţă mult mai mare, precizează BBC. Experţii militari estimează că cifra estimată de presă ar putea acoperi între 45% şi 65% din decese, ceea ce ar însemna între 164.223 şi 237.211 persoane.
Noutăți din Rusia
- Ucraina a atacat Moscova cu drone - Ucraina a lansat un atac cu drone care a vizat Moscova, potrivit primarului Serghei Sobianin. Unitățile de apărare aeriană au distrus patru drone ucrainene care zburau spre Moscova, a declarat luni dimineață primarul capitalei ruse. Alte 17 drone au fost interceptate în regiunea Briansk, iar cinci în Kaluga, relatează Kiev Independent. Potrivit rapoartelor preliminare, nu au existat răniți sau pagube cauzate de resturile căzute, a transmis primarul pe Telegram. Autoritatea rusă de supraveghere a aviaţiei, Rosaviatsia, a anunţat suspendarea temporară a zborurilor pe aeroportul Domodedovo, unul dintre principalele aeroporturi care deservesc Moscova, începând cu ora locală 2:38, pentru siguranţa aeriană. Imaginile postate pe rețelele de socializare au surprins sunetul antiaerienei din Moscova.
Calea complicată către pace
- De ce nu poate Putin să facă pace - Guvernele occidentale sunt tot mai convinse că regimul lui Vladimir Putin nu poate pune capăt războiului din Ucraina fără consecințe politice serioase în interiorul Rusiei. "Aceasta pentru că Rusia nu și-a atins încă obiectivele militare. Industria de apărare a fost umflată cu investiții uriașe. Sute de mii de ruși fac bani frumoși din război. Toate acestea fac ca Putin să găsească foarte greu calea spre compromis", scrie Bild. Pe lângă problemele economice ale Rusiei, experții consideră că o amenințare suplimentară la adresa regimului lui Putin vine din partea veteranilor de război. Mulți dintre ei, la întoarcerea de pe linia de contact, pot deveni o sursă de instabilitate socială, mai ales în regiunile cu nivel de trai scăzut și perspective economice limitate. "Confruntarea cu veteranii care se întorc după încheierea războiului va deveni probabil o provocare pentru Putin", a declarat Margaret Klein, expert în Rusia la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate. "Cei care au mers pe front în calitate de voluntari au primit adesea plăți de câteva ori mai mari decât salariul mediu. Aceasta se referă nu numai la creșterea salariilor, ci și la bonusuri unice de recrutare în valoare de peste 40.000 de euro", a menționat Klein. Potrivit acesteia, riscul unui val de violențe crește dacă Kremlinul nu le poate oferi acestor oameni un viitor economic.
- Încetarea focului e posibilă oricând - Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, duminică, la Praga, că un armistiţiu cu Rusia este posibil în orice moment şi a cerut aliaţilor Kievului să exercite o presiune mai mare asupra Moscovei pentru a pune în aplicare această măsură, relatează Reuters. "Credem că, fără o presiune sporită, Rusia nu va lua măsuri concrete pentru a pune capăt războiului. Astăzi se împlinesc 54 de zile de când Rusia ignoră chiar şi propunerea americană de încetare completă a focului. Credem că încetarea focului este posibilă în orice moment, chiar începând de astăzi, şi ar trebui să dureze cel puţin 30 de zile pentru a da diplomaţiei o şansă reală", a spus Zelenski. Putin a declarat săptămâna trecută un armistiţiu de trei zile, între 8 şi 10 mai, pentru a marca cea de-a 80-a aniversare a victoriei Uniunii Sovietice şi a aliaţilor săi asupra Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial. Zelenski a spus că o astfel de măsură e inutilă şi a cerut în schimb un armistiţiu necondiţionat de cel puţin 30 de zile.
- Nu pot fi trimise trupe fără un acord de pace - Președintele ceh Petr Pavel a declarat că desfășurarea forțelor de menținere a păcii în Ucraina nu este în discuție în prezent, întrucât nu există un acord de pace, relatează Ukrainska Pravda. "În ceea ce privește desfășurarea forțelor de menținere a păcii pe teritoriul Ucrainei, nu putem vorbi încă despre acest lucru, deoarece nu a fost încheiat niciun acord de pace. Este greu de spus ceva concret despre mandat, deoarece fiecare stat va decide câți (militari) va trimite", a spus Pavel. "Sunt convins că o combinație de garanții economice, politice și militare va fi suficientă. Fără garanții de securitate pentru Ucraina, în prezent nu au loc discuții specifice despre trupele care vor fi dislocate în Ucraina și din ce țări".
- Trump vrea să lucreze cu Erdogan - Președintele american Donald Trump a declarat că a avut luni o conversație telefonică ”foarte productivă” cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan, pe care l-a invitat în vizită în Statele Unite, și a afirmat că dorește să lucreze cu acesta pentru ”a pune capăt războiului ridicol, însă mortal, dintre Rusia și Ucraina”.
Alte informații relevante
- UE își va dubla ajutorul dacă Trump eșuează - Comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, a declarat că UE poate consolida în mod semnificativ sprijinul militar pentru Ucraina, dacă Trump nu-l convinge pe Putin să încheie războiul. Kubilius a spus că SUA și UE alocă anual aproximativ 40 de miliarde de euro pentru asistență militară Ucrainei, însă aceste fonduri ar putea fi utilizate mai eficient prin procurarea directă de arme de la producătorii ucraineni. "Dacă Putin nu este convins de Trump să facă pace, am putea prezenta foarte repede argumente mai convingătoare pentru pace – prin creșterea considerabilă a sprijinului nostru militar pentru Ucraina", a scris Kubilius pe X. Costul armelor produse în Ucraina este de aproximativ jumătate din prețul armelor similare din UE sau SUA. Astfel, volumul de arme furnizate Ucrainei ar putea fi efectiv dublat fără creșterea cheltuielilor, a explicat oficialul. "Valoarea reală a sprijinului nostru ar crește la 80 de miliarde de euro", a menționat el.
- Ucraina așteaptă milioane de obuze - Ucraina speră să primească 1,8 milioane de obuze de artilerie în 2025, în cadrul iniţiativei cehe, a declarat președintele Volodimir Zelenski duminică, la Praga. Până acum, Kievul a primit 1,6 milioane de cartuşe de muniţie de calibru mare în ultimul an în cadrul inițiativei cehe.