Un ultranaţionalist aliniat lui Donald Trump va disputa al doilea tur de scrutin prezidenţial împotriva primarului centrist al Bucureştiului, după ce şi-a asigurat victoria în alegerile repetate de duminică, cea mai recentă lovitură dată establishment-ului de la conducerea ţării.
Eliminarea lui Crin Antonescu a fost a doua lovitură pentru partidele de guvernământ, lăsând guvernul premierului Marcel Ciolacu într-o poziţie mai fragilă, scrie Bloomberg.
George Simion de la Alianţa ultranaţionalistă pentru Unirea Românilor a obţinut 40% din voturi, în timp ce independentul Nicuşor Dan a obţinut 20,7%, a anunţat autoritatea electorală din România luni dimineaţă, când majoritatea voturilor fuseseră numărate. Fostul lider al Partidului Liberal, Crin Antonescu, care a fost susţinut de partidele mainstream, a fost eliminat în urma scrutinului.
Chiar şi cu o victorie impunătoare, sondajele au arătat că al doilea tur de scrutin, din 18 mai, este probabil să fie o competiţie mai strânsă. Acesta va decide dacă ţara va menţine cursul de încredere transatlantic pe care l-a urmat în cele trei decenii şi jumătate de la prăbuşirea regimului dictatorului Nicolae Ceauşescu sau dacă se va întoarce către forţele anti-sistem care au contestat ordinea liberală a UE.
Votul a fost a doua încercare de a alege un preşedinte, după ce victoria şocantă a unui candidat de extremă dreaptă anul trecut a provocat acuzaţii de interferenţă a Kremlinului şi anularea scrutinului de către Curtea Constituţională, instanţa supremă. Victoria neaşteptată din primul tur, în noiembrie, a lui Călin Georgescu, căruia i s-a interzis să candideze în cursa de duminică, a provocat cea mai mare criză politică din România de la căderea comunismului, notează Bloomberg.
Simion a atribuit întoarcerea împotriva establishment-ului sărăciei persistente care a determinat milioane de români să părăsească ţara în căutarea unui loc de muncă. El a declarat că a beneficiat, de asemenea, de lipsa de fermitate a actualului guvern în protejarea intereselor României în Uniunea Europeană şi nu numai.
„Unul dintre motivele pentru care Guvernul şi establishment-ul nu sunt susţinute aici în România este faptul că nu au avut o voce suficient de puternică în interiorul UE”, a declarat Simion, într-un interviu acordat în biroul său din Bucureşti cu puţin timp înainte de închiderea urnelor. „Au făcut ce au vrut ceilalţi, ce au vrut marile puteri”, a declarat liderul AUR.
Dar Simion s-ar putea confrunta cu o concurenţă mai dură din partea lui Nicuşor Dan, un matematician şi activist care a preluat conducerea capitalei României - un oraş cu aproximativ 2 milioane de locuitori - în 2020.
„A fost pentru prima dată când avem o masă critică, care spune clar că vrem o schimbare”, a declarat Nicuşor Dan, într-un interviu, luna trecută, comentând victoria lui Georgescu de anul trecut.
Alegeri în umbra lui Trump
Asupra competiţiei din România a planat umbra lui Trump, a cărui administraţie a manifestat un interes deosebit faţă de politica românească pe fondul protestelor legate de votul anulat. Un şef de stat ultranaţionalist, care ar reprezenta România la summit-urile Uniunii Europene şi NATO, s-ar putea adăuga forţelor de extremă-dreapta din întreaga UE, care rup cusăturile instituţiilor liberale ale blocului, mai scrie Bloomberg.
Vorbind cu reporterii ceva mai devreme duminică, Simion a declarat că este un adept al mişcării lui Trump - şi a lansat o serie de acuzaţii cu privire la presupuse nereguli de vot, inclusiv milioane de persoane decedate pe listele electorale, şi a acuzat o serie de televiziuni de răspândirea de „minciuni”. El nu a prezentat nicio dovadă pentru a-şi susţine afirmaţiile.
Instanţa supremă a ţării a anulat votul de anul trecut şi a ordonat repetarea acestuia din cauza suspiciunilor de interferenţă rusă în campania lui Georgescu. Decizia instanţei, pe care Simion a numit-o „lovitură de stat”, a fost criticată de grupurile de extremă dreapta, precum şi de aliaţii lui Trump.
Vicepreşedintele american JD Vance a citat-o ca pe un exemplu de regres democratic şi de presupusă discriminare împotriva politicienilor de extremă dreapta, într-un discurs susţinut în februarie la Conferinţa de Securitate de la München, reaminteşte Bloomberg.
Într-un mesaj publicat pe contul de Facebook al Ambasadei SUA la Bucureşti în această săptămână, Vance a fost citat îndemnând România să se asigure că „vocea poporului este auzită, deoarece este fundamentul sacru al democraţiei”.
Cu toate acestea, un oficial american de rang înalt, vicepreşedintele Comisiei Electorale Federale, James „Trey” Trainor, a avertizat cu privire la imixtiunea străină în democraţia din România. Parte a unei delegaţii la nivel înalt de la Washington, Trainor a declarat sâmbătă că este „foarte clar” că scrutinul de anul trecut a fost manipulat, observă Bloomberg.
Simion a declarat că partidul său, AUR, o consideră pe Giorgia Meloni, premierul italian, drept un aliat european. Liderul de extremă dreapta a promis să pună capăt asistenţei acordate Ucrainei, deşi - marcând un contrast cu Georgescu, care l-a lăudat pe Vladimir Putin - Simion l-a denunţat pe preşedintele rus ca fiind un criminal de război.
România este ţara UE care are cea mai lungă graniţă terestră cu Ucraina şi a contribuit la facilitarea exporturilor a milioane de tone de cereale din această ţară zguduită de război prin porturile sale de la Marea Neagră.
Preşedintele României nu este o figură cu rol limitat, de reprezentare, ca şefii de stat din alte ţări europene. Ales pentru un mandat de cinci ani, preşedintele reprezintă ţara la reuniunile UE şi NATO şi este comandantul suprem al armatei, deşi prim-ministrul conduce guvernul ţării, menţionează Bloomberg.