Proiectul de lege privind pensiile speciale ale magistraților a fost votat miercuri de Camera Deputaților.
S-au înregistrat 259 de voturi ”pentru”, 1 vot contra, 25 de abțineri și 1 vot ”nu votez”, anunţă ProTV.
Proiectul merge acum la Senat, care este for decizional.
Ce prevede legea:
- Intră în vigoare din 1 ianuarie 2026.
- Se pot pensiona: Judecători, procurori, judecători de la CCR, magistrați asistenți de la ÎCCJ și CCR, personal de specialitate juridică.
Condiții de pensionare la magistraţi:
- Vechime de minimum 25 de ani realizată exclusiv în aceste funcții.
- Vârstă minimă de pensionare: 48 de ani, care crește progresiv conform legii.
Mod de calcul pentru pensia de serviciu:
- 80% din media indemnizațiilor brute și sporurilor din ultimele 48 de luni.
- Pensia netă nu poate depăși salariul net din ultima lună de activitate.
Anterior, Comisia pentru Muncă a Camerei Deputaților a modificat proiectul de lege, inițiat de liderii coaliției de guvernare, după ce cu o zi în urmă i-a dat raport de adoptare în forma inițiatorilor.
- Forumul Judecătorilor critică aspru creșterea vârstei de pensionare și susține că pensia ar trebui să fie cât salariul. Că așa e în SUA
- CSM a dat aviz negativ proiectului de modificare a pensiilor magistraților
A fost modificat modul de calcul al pensiilor magistraților și a fost acceptat un amendament al USR în acest sens.
În varianta inițială a proiectului, procentul era de 65% din salariu, acum a crescut la 80%.
"Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică cu o vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții, se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare de 65 de ani și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării.
Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din suma netă corespunzătoare indemnizației de încadrare brute lunare avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării', se arată în amendamentul USR citat de Agerpres.
Fără etapizare, cu pensii de 80% și plafon net la salariul din ultima lună
Față de forma actuală a legii, noul proiect accelerează creșterea vârstei de pensionare și introduce o limitare superioară a pensiei, însă menține nivelul de 80% al bazei de calcul, ceea ce a fost o schimbare față de propunerea inițială mai restrictivă.
Principalele noutăți și modificări:
- Vârsta standard de pensionare a fost stabilită clar la 65 de ani - Una dintre cele mai importante schimbări față de legislația actuală este creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani. În prezent, vârsta este prevăzută să ajungă la 60 de ani abia în 2062, ceea ce înseamnă că noua lege grăbește semnificativ acest proces. Față de forma inițială a proiectului, care prevedea o creștere graduală a vârstei de la 48 la 65 de ani între 2026 și 2045, această etapizare a fost eliminată complet, în urma unui amendament susținut de opoziție (USR). Astfel, se introduce direct vârsta de 65 de ani ca prag standard pentru pensionare.
- Menținerea nivelului pensiei la 80%, contrar propunerii inițiale de reducere la 65% - O altă diferență majoră față de forma inițială a proiectului este revenirea la cuantumul de 80% din baza de calcul (media indemnizațiilor brute și sporurilor din ultimele 48 de luni de activitate). Inițial, puterea propusese o rată de înlocuire de doar 65% pentru a răspunde cerințelor din PNRR privind contributivitatea și echitatea în sistemul public de pensii. După un prim raport care menținea acest procent, s-a revenit, în forma votată de deputați, la procentul de 80%, ceea ce reprezintă o concesie față de sistemul actual.
- Păstrarea derogării privind vechimea în specialitate - Se menține prevederea din Legea 282/2023 conform căreia la calculul celor 25 de ani de vechime necesari pentru pensionare se poate adăuga o perioadă de până la 5 ani, în funcție de anul pensionării. Această derogare scade treptat până la un an în 2061, ceea ce reprezintă o continuitate, nu o noutate, dar care confirmă o flexibilitate menținută în sistemul de pensionare al magistraților, arată publicația Profit.
- Limitarea pensiei nete la nivelul salariului net din ultima lună - O noutate introdusă în proiect este plafonarea cuantumului net al pensiei de serviciu: acesta nu poate depăși salariul net aferent ultimei luni de activitate. Această măsură pare să răspundă criticilor privind pensiile speciale care depășesc salariile din activitate și are rolul de a aduce o aparentă echitate în sistem.
USR spunea ieri că proiectul e neconstituțional
Deputatul USR Oana Țoiu a afirmat, marți, că proiectul privind pensiile magistraților este neconstituțional și lasă o portiță pentru ca în continuare anumite pensii să fie mai mari decât salariile în plată.
"Amendamentele pe care noi le-am depus, coordonate de colegul meu deputatul Alin Stoica, au menirea de a așeza această lege în linia constituțională.
Ce se întâmplă acum este că avem 230 de milioane de euro din PNRR blocate pentru că România nu a reușit să îndeplinească jalonul care prevede eliminarea în viitor a pensiilor speciale și a exceselor, care în acest moment permit o pensie specială mai mare decât salariul în plată.
Legea pe care o avem acum pe masă, semnată de liderii coaliției de guvernare, este din punctul nostru de vedere un truc electoral pentru că are în interiorul ei deja erori care o fac explicit neconstituțională", a susținut ieri Oana Țoiu, iar azi amendamentul USR a fost adoptat.
Propunerea legislativă va fi dezbătută în procedură de urgență, la propunerea iniţiatorilor.
Proiectul este semnat de liderii coaliției – Marcel Ciolacu, Cătălin Predoiu, Kelemen Hunor și Varujan Pambuccian – și vizează alinierea pensiilor de serviciu, pentru a asigura echitate între beneficiarii pensiilor speciale și cei din sistemul public de pensii.