Forumul Judecătorilor din România avertizează că noua lege privind pensiile magistraţilor poate duce la pensionarea imediată a peste o mie de magistraţi.
Organizaţia recomandă politicienilor să se abţină de la adoptarea unor legi de natură a afecta negativ statutul constituţional al magistraţilor.
De asemenea, judecătorii critică modificarea legislativă, pe care o consideră intempestivă, iar despre proiect spun că este ”precar redactat, lipsit de logică matematică”.
FJR susţine că valoarea pensiei judecătorului ar trebui să fie cât mai apropiată posibil de ultimul salariu, aşa cum este şi în SUA şi cum recomandă Carta Europeană cu privire la statutul judecătorului.
În plus, FJR adaugă că nu există informaţii potrivit cărora Comisia Europeană ar fi solicitat Guvernului să mărească din nou vârsta şi vechimea de pensionare, iar pensia de serviciu să se stabilească într-un cuantum de 65% din salariile ultimilor 2 ani (acum este 80%).
Amintim că CCR a decis în decembrie că impozitarea progresivă a părții necontributive din pensii este neconstituțională, iar şi acesta este un argument folosit de asociaţia magistraţilor pentru a respinge noua lege.
- Proiectul coaliției pentru pensiile speciale trece „de urgență” prin Parlament. Vârsta de pensionare a magistraților crește la 65 de ani abia în 2045
- CSM se plânge de noul proiect privind vârsta de pensionare: Ar conduce la un real blocaj
Iată principalele argumente ale Asociaţiei Forumul Judecătorilor din România:
- Legile justiţiei, adoptate în anul 2022, au adus un regres inacceptabil, sistemul judiciar fiind afectat grav în privinţa pilonilor săi, a fundamentelor unei justiţii independente.
- Nu numai că autorităţile relevante nu au reacţionat sub nicio formă pentru a corecta erorile de legiferare din 2022, dar constant, aproape în fiecare an, ori de câte ori există perioade electorale, propun intempestiv modificarea condiţiilor de vechime minimă ori a condiţiilor de vârstă necesare pensionării magistraţilor, ceea ce reprezintă o afectare a independenţei şi a încrederii legitime a persoanelor în cauză (judecători sau procurori) în exerciţiu la data modificării acestor dispoziţii şi care ar putea determina pensionarea imediată a peste 1.000 de magistraţi.
- Statutul judecătorilor şi procurorilor trebuie să fie unul previzibil, iar nu modificat de zeci de ori în câţiva ani, în scopuri electorale ori pentru a determina crize de personal şi pensionarea a mii de judecători.
- Acest dezastru se poate realiza imediat prin recenta propunere legislativă care, sub pretextul îndeplinirii cerinţelor din «Jalonul 215. Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale, PNRR», schimbă din nou statutul magistraţilor, sub aspecte asupra cărora Curtea Constituţională a României a trasat linii roşii clare, iar Comisia Europeană a emis o evaluare pozitivă.
- Urmare a Deciziei 724/2024 a Curţii Constituţionale, nu există informaţii potrivit cărora Comisia Europeană ar fi solicitat Guvernului României să mărească din nou vârsta şi vechimea de pensionare, iar pensia de serviciu să se stabilească într-un cuantum de 65% (redus de la 80%) din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării, pentru că este evident că acest aspecte sunt neconstituţionale.
- Textul tranzitoriu propus este precar redactat, lipsit de logică matematică, întrucât face să rămână fără niciun efect o parte semnificativă a situaţiilor practice existente, respectiv ipoteza magistraţilor născuţi începând cu anul 1981, aceste persoane putând beneficia de pensia de serviciu doar la împlinirea vârstei maxime de pensionare, indiferent de vechimea în funcţie acumulată, contrar deciziilor Curţii Constituţionale.
- Carta Europeană cu privire la statutul judecătorului, emisă de Consiliul Europei, stabileşte în mod indubitabil un reper fundamental în materie: ”cuantumul pensiei judecătorului trebuie să fie cât de apropiat posibil de nivelul ultimei sale remunerări”.
- Deciziile CCR nu s-au născut din neant, printr-un complot al unor judecători constituţionali, aşa cum afirmă diverse voci neavizate, ci au urmat tot aceste principii europene, România fiind stat membru al Consiliului Europei.
- Codul Statelor Unite ale Americii stabileşte clar că un judecător, dacă alege să se pensioneze, „va primi, pe tot parcursul vieţii sale, o anuitate egală cu salariul pe care îl primea la momentul pensionării”
- CCR a criticat tocmai faptul că legiuitorul nu a respectat principiul independenţei justiţiei, sub aspectul securităţii financiare a magistraţilor, care impune asigurarea unor venituri din pensii apropiate celor pe care magistratul le avea în perioada în care era în activitate.
- Aceste considerente ale deciziei CCR fixează un obiectiv primordial - valoarea pensiei de serviciu să fie cât mai apropiată posibil de aceea a ultimei remuneraţii primite, ceea ce înseamnă că baza de calcul al pensiei de serviciu trebuie să fie cât mai apropiată de cuantumul venitului ce reprezintă indemnizaţia pentru activitatea desfăşurată în calitate de magistrat.
- Orice reglementare referitoare la salarizarea şi stabilirea pensiilor magistraţilor trebuie să respecte cele două principii, al independenţei justiţiei şi al statului de drept, cadrul constituţional actual fundamentând securitatea financiară a magistraţilor.