Cercetătorii avertizează că dormitul în medii întunecate și liniștite, în timpul zilei, perturbă somnul de noapte al bebelușilor.
Prof. Helen Ball, care a efectuat cercetări asupra somnului pe peste 5.000 de bebeluși, la Universitatea Durham, explică faptul că siestele lungi din timpul zilei sunt ca niște „mini-nopți”, care nu fac decât să strice somnul de noapte al bebelușilor.
În loc să culcăm bebelușul într-o cameră cu storurile trase și în liniște, iar toată lumea să meargă pe vârfuri în casă, aceasta e de părere că bebelușii ar trebui să fie puși să doarmă într-o cameră luminoasă, cu zgomot de fond, cum ar fi o mașină de spălat, scrie The Guardian. Astfel încât ei să se trezească singuri, dacă au dormit suficient.
„Presiunea de a controla bebelușii și de a le oferi somn programat, astfel încât să se potrivească cu rutinele noastre conduse de ceas, se înrăutățește acum, că avem atât de mulți antrenori de somn pentru copii, monitoare de somn pentru copii și aplicații despre ferestre de trezire care pretind că ar calcula exact când un copil trebuie să doarmă”, mai spune specialistul.
„Bebelușii, ca și noi, au nevoie, din punct de vedere biologic, să acumuleze presiunea somnului - oboseala cauzată de energia consumată de creier pe parcursul zilei - pentru a adormi. Deci, în mod natural, ei dorm la ore diferite în zile diferite, în funcție de faptul dacă, de exemplu, au fost la o plimbare cu multă stimulare senzorială obositoare sau au stat în casă”, mai spune expertul.
„A-i pune să doarmă într-o cameră întunecată și liniștită, la o oră fixă, pentru o perioadă îndelungată în timpul zilei, este minunat pentru părinții care doresc să aibă timp liber sau să facă treburile casnice. Dar nu are niciun sens pentru bebelușii care, atunci când au aceste mini-timpuri de noapte în timpul zilei, sunt mai predispuși să fie apoi treji în timpul nopții”, mai spune prof. Helen Ball.
Ea mai are un sfat pentru părinți: să recupereze timpul de somn mergând la culcare mai devreme, deoarece bebelușii rămân adormiți pentru cea mai lungă perioadă la începutul nopții, permițându-le părinților să aibă și ei parte de un somn profund, înainte ca bebelușul să se trezească. Ora de culcare a bebelușilor mai mari ar putea fi, de asemenea, decalată mai târziu, astfel încât să fie mai târziu în noapte momentul când se trezesc plângând.
Apoi, mai spune specialistul, părinții nu ar trebui să reacționeze la primele semne de oboseală ale bebelușilor, cum ar fi frecarea ochilor, trasul de urechi sau căscatul.
„Aceste semne aparente de oboseală pot fi doar un semn de plictiseală și de nevoie de o schimbare de activitate. Chiar dacă este obosit, bebelușul nu este neapărat pregătit pentru un pui de somn, astfel încât un părinte ar putea încerca să îl legene să adoarmă pentru o lungă perioadă de timp fără noroc și fără motiv”, mai spune expertul.
„Dacă oamenii ar aștepta ca bebelușii să adoarmă în mod natural, în loc să le impună sieste, s-ar putea economisi multă frustrare și timp care ar putea fi folosit pentru a face lucruri mai bune”, conchide prof. Ball.