Guvernanții nu au învățat lecțiile crizei din 2009–2010 și nici din acordurile cu FMI care au adus atunci echilibru bugetar prin măsuri de austeritate. Acum, România se confruntă din nou cu dezechilibre profunde, în special în zona bugetară, iar corecția ar putea fi dură.
„La noi nu a existat suficientă cugetare, nu a existat înțelepciune. Nici măcar nu s-a învățat din erori. Pentru că noi am repetat greșelile din deceniul trecut în acest deceniu”, a declarat Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, într-un interviu la Prima News.
El avertizează că România se apropie de un moment critic: „Există poate această logică: forțăm nota acum, pentru că trebuie să facem investiții, după care intrăm într-o curbă de sacrificiu. Și asta o spun fără eufemisme. România va avea o curbă de sacrificiu, nu peste mult timp. Îmi pare rău că spun așa ceva.”
Deficit bugetar la cote alarmante
Anul trecut, România a încheiat cu un deficit bugetar de 8,65% din PIB în termeni cash, cel mai mare din regiune. Estimările pentru 2024 sunt și mai îngrijorătoare: deficitul ESA – standardul european – este deja calculat la 9,28%. România și-a asumat să îl reducă la 7% până la finalul acestui an, însă măsurile luate până acum sunt considerate insuficiente.
„Spațiul de reducere a cheltuielilor este foarte mic, pentru că deja au fost înghețate pensiile și salariile bugetarilor. Este nevoie și de măsuri care să aducă venituri suplimentare, nu doar controlul cheltuielilor”, explică Dăianu.
Potrivit acestuia, pentru a atinge ținta de 7%, este necesară o corecție de cel puțin două puncte procentuale din PIB.
Presiune externă și riscuri de retrogradare
Analiza recentă a Erste Group atrage atenția că România riscă să-și piardă ratingul „investment grade”, dacă nu ia măsuri rapide. „Politica paralizată pune în pericol ratingul de țară”, avertizează Erste, menționând că al doilea pachet fiscal, crucial pentru consolidare, a fost amânat din cauza anului electoral.
„Ținta de 7% este în mare pericol”, se arată în raportul Erste, care notează că deficitul ESA estimat pentru 2024, de 9,3%, îl depășește chiar pe cel din 2020, anul pandemiei.
Tot Erste estimează că, în lipsa unor măsuri de corecție, România ar putea ajunge în 2035 la o datorie publică de peste 100% din PIB, o creștere dramatică față de nivelul actual, de 55%.
Agențiile de rating sunt în alertă
În ultimele luni, toate cele trei mari agenții de rating au coborât perspectiva României de la „stabilă” la „negativă”. Este un semnal clar că investitorii așteaptă reforme serioase și credibile, altfel costurile de finanțare ale statului ar putea crește considerabil.
„Nu suntem într-o situație fără ieșire, dar dacă nu facem nimic, vom fi obligați să luăm măsuri mult mai dure. Este exact ceea ce s-a întâmplat în 2010. Diferența este că acum nu mai avem scuza surprizei”, a avertizat Dăianu.