Relațiile dintre România și SUA au fost afectate puternic de noua politică promovată de Donald Trump odată cu revenirea sa la Casa Albă.
Impulsivitatea președintelui american, atacul la adresa Uniunii Europene prin propunerea de a cumpăra Groenlanda, modul în care s-a poziționat față de Canada, o țară vecină, numind-o cel de-al „51-lea stat federal american”, amenințarea cu retragerea trupelor americane și promovarea partidelor extremiste de pe bătrânul continent au declanșat alerte roșii în mai toate cabinetele statelor europene.
România a fost și ea grav afectată de politica izolaționistă a lui Donald Trump din perspectiva liberei circulații, în urma unei decizii venite de la Casa Albă fiind suspendată implementarea programului Visa Waiver pe termen nedeterminat.
Un alt subiect prioritar al discuțiilor l-a constituit evoluția procesului de includere a României în Programul Visa Waiver. Ilie Bolojan a transmis că acest obiectiv reprezintă o prioritate a agendei bilaterale și o așteptare a cetățenilor români. România își exprimă întreaga disponibilitate de a colabora cu autoritățile americane pentru finalizarea acestui proces într-un termen rezonabil și cu un rezultat pozitiv.
Președinția României, comunicat oficial
De asemenea, țara noastră va suferi în urma reducerilor bugetare masive ale Pentagonului, care ar putea duce și la retragerea unui număr important de militari americani din Europa. În jur de 1.700 se află în România, 1.400 în Baza Militară Aeriană Mihail Kogălniceanu, 200 la Deveselu și în jur de 100 la Baza Aeriană Câmpia Turzii.
O astfel de retragere ar însemna o vulnerabilizare majoră a sistemului de apărare a țării, mai ales în contextul războiului care se desfășoară la graniță.
O a treia linie de tensiune creată de noua administrație americană a fost reprezentată de criticile formulate de vicepreședintele J.D. Vance și de Elon Musk la adresa României, pentru anularea alegerilor prezidențiale de la sfârșitul anului trecut, anulare care s-a produs în urma unor masive interferențe ale Rusiei, conform unor rapoarte CSAT și motivării Curții Constituționale.
Toate cele trei mari direcții de acțiune ale administrației Donald Trump au dus la dizolvarea relațiilor cu România, o punere între ghilimele a „parteneriatului strategic” care stătea la baza unei legături puternice între cele două țări.
Bolojan susține că ne-am învățat lecția
În ultimele săptămâni, România a făcut eforturi uriașe să-și reconstruiască relația cu SUA, dar n-a prea reușit. Și asta nu din cauza diplomației locale, ci mai degrabă în urma haosului care a cuprins administrația americană și a impulsivității lui Donald Trump, care a deschis zeci de fronturi politice, urmărind să schimbe America din temelii, fără a avea o idee prea clară în ce.
În acest context, o delegație formată din 8 membri ai Camerei Reprezentanților din Congresul SUA a făcut o vizită la Parlamentul European, în Chișinău, Moldova, și la București, România.
Este prima misiune diplomatică importantă a aleșilor americani în țara noastră, după instalarea noii administrații de la Washington.
„În ceea ce privește procesul electoral din 2024, președintele interimar a precizat că România a învățat lecțiile necesare și că instituțiile statului sunt angajate să asigure desfășurarea corectă și transparentă a alegerilor, în deplin acord cu standardele democratice”, se arată într-un comunicat emis de Palatul Cotroceni după discuțiile avute de Ilie Bolojan cu delegația americană.
Din declarația președintelui interimar reiese că a discutat cu reprezentanții SUA toate cele trei teme importante, îngrijorătoare pentru țara noastră, enumerate mai sus.
Totuși, în ciuda bunelor intenții, membrii delegației americane au puține mijloace pentru a influența politica externă a lui Donald Trump.
Odată întorși în SUA, aceștia vor redacta un raport și-l vor publica pe site-ul Congresului, devenind un document oficial. Raportul va fi consultat de membrii Departamentului de Stat (Ministerul de Externe al SUA), dar deciziile importante vor fi luate exclusiv de Trump, eventual la indicațiile lui Marc Rubio, șeful Departamentului de Stat.
Am avut o vizită foarte bună cu ambasada și apoi cu președintele interimar astăzi. A fost o întâlnire de aproximativ o oră. Ne întâlnim acum cu membri ai Parlamentului. Avem opt membri ai Congresului, democrați, republicani, ambele partide și suntem aici pentru a ne construi relația și a o duce la un alt nivel...
Vern Buchanan, Partidul Republican, Camera Reprezentanților
Pentru moment, politica americană e o necunoscută chiar și pentru unii dintre membrii cabinetului președintelui, iar tendința impusă de Trump se bazează pe reduceri bugetare masive prin concedieri ale angajaților federali și retragere din Europa.
Într-o astfel de situație, e destul de neclar în România dacă merită să se investească în relația difuză cu SUA, ori e mai bine ca țara noastră să participe cu tot ce poate la efortul european comun prin care se încearcă înlocuirea participației americane pe continent în domeniul apărării și a politicii de limitare a influenței Rusiei.
E greu pentru cei din propria sa familie să schimbe o decizie aiurea a lui Trump. Să ne imaginăm atunci ce șanse are diplomația românească să reușească o astfel de performanță.
Ideile președintelui american sunt schimbate doar de ciocnirea deciziilor sale cu realitatea. Atunci renunță rapid și dă vina pe alții. Așa s-a întâmplat și în cazul tarifelor, a relației cu Canada, a negocierilor cu Putin. Toate, eșecuri prezidențiale majore în primele trei luni de mandat.
Harta strategică a lui Cazanciuc
„Le-am prezentat și o hartă… cu rolul și locul României în Europa, cu cei doi piloni - din nord și din sud. La jumătatea Europei se află un pilon, România și pilonul celălalt - Polonia. Documentul a ajutat la deschiderea unor subiecte pentru fiecare parlamentar în parte. Așa cum a fost, să spunem, așezarea în cazul acestui eveniment, fiecare a avut posibilitatea să discute cu colegii din toate partidele politice, cu harta strategică pe masă”, a declarat senatorul Robert Cazanciuc (PSD), prezent la întâlnirea cu delegația americană din Parlamentul României.
Harta și explicarea rolului strategic al României în Europa au fost inițiative interesante, dar rămâne întrebarea cât de mult își mai doresc liderii americani să apere bătrânul continent.
E un mister decizia lui Trump de a reduce rolul global al SUA. În primă instanță a vorbit despre o relocare a forțelor de pe continent în zona Pacificului pentru a descuraja China, apoi, Trump s-a predat și în relația cu Beijingul, pierzând inițiativa prin declanșarea unui război comercial haotic, ridicând miza, pentru ca apoi să facă o serie de pași înapoi.
China, în mod disciplinat, a început să curteze Coreea de Sud, Japonia, apoi, s-a îndreptat spre Europa, încercând să formeze o coaliția globală împotriva SUA. Nimeni nu spune că va reuși, dar în mod sigur, America lui Trump va pierde mult din influența de până acum.
Noul președinte al SUA a făcut tot ce i-a stat în putință să-și ostilizeze aliații, să-i umilească și să distrugă parteneriate construite în zeci de ani, iar, acum, se uită uimit cum se construiesc altele, golul lăsat de SUA umplându-se rapid cu noi înțelegeri și relații comerciale.
Congresul SUA știa de ce au fost anulate alegerile din România
„Începând cu noiembrie 2024, scena politică din România a devenit controversată în urma victoriei neașteptate a candidatului populist de extremă dreaptă Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale”, se arată într-un raport publicat de Congresul SUA în data de 28 februarie 2025.
„Curtea Constituțională a României a anulat ulterior alegerile prezidențiale, pe fondul acuzațiilor că acestea au fost compromise de manipularea rețelelor de socializare (în principal TikTok) și de încălcări ale legislației electorale, precum și al îngrijorărilor cu privire la o posibilă ingerință rusă”, se mai subliniază în documentul oficial.
Conform acestui raport, aleșii americani au fost informați în permanență despre situația din țara noastră, iar delegația sosită la București știa despre ce s-a întâmplat.
E puțin probabil ca alegerile prezidențiale să nu fie recunoscute de SUA, iar administrația americană să fie interesată de o pronunțată vulnerabilizare a României.
Rolul acestei vizite oficiale reprezintă mai degrabă un pas spre refacerea relațiilor dintre cele două țări, dar în afara acțiunilor neașteptate ale lui Donald Trump, realizarea unui canal de comunicare al Congresului SUA, care vrea să salveze ce se mai poate salva din măreția diplomației americane.