Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) se reunește, vineri, la Palatul Cotroceni, pe ordinea de zi figurând, printre altele, perspectivele conflictului din Ucraina și implicațiile pentru România.
În urmă cu o săptămână, Administrația Prezidențială a informat că președintele interimar Ilie Bolojan a convocat ședința CSAT pe 28 martie, la ora 13:00, la Palatul Cotroceni.
Potrivit sursei citate, pe ordinea de zi a ședinței sunt incluse subiecte referitoare la:
- stadiul și perspectivele conflictului din Ucraina în urma agresiunii ilegale și nejustificate a Federației Ruse, implicații pentru România;
- poziționarea României în contextul procesului de negociere privind încheierea conflictului dintre Federația Rusă și Ucraina;
- raport privind activitatea desfășurată de către instituțiile cu atribuții în domeniul securității naționale în anul 2024 și principalele obiective pentru anul 2025;
- raportul Consiliului Suprem de Apărare a Țării privind activitatea desfășurată în anul 2024.
"În cadrul ședinței Consiliului vor fi analizate și alte tematici de actualitate din domeniul securității naționale", a menționat Administrația Prezidențială.
Este prima ședință a CSAT condusă de președintele interimar Ilie Bolojan.
Ilie Bolojan a anunţat, joi, după Reuniunea pentru Pace şi Securitate de la Paris, că urmează să se formeze un grup de lucru pentru monitorizarea acordului de 30 de zile de încetare a focului la Marea Neagră, la care România va participa şi continuă sprijinul pentru Ucraina şi întărirea Flancului estic.
”În ceea ce priveşte partea de monitorizare privind acest armistiţiu de 30 de zile la care s-a ajuns, urmează să se formeze un grup de lucru pentru a coopera în vederea monitorizării respectării acestei înţelegeri. În acest sens, întrucât înţelegerea se referă la Marea Neagră, o zonă care este strategică pentru România, pentru că avem investiţii importante, pentru că o bună parte din exporturile noastre se fac pe zona de naval, pentru că portul Constanţa este cel mai important port la Marea Neagră, România va participa la acest grup de lucru şi prin infrastructura pe care o are, radare, drone, Poliţia aeriană, dar şi colaborarea cu Turcia şi Bulgaria pe partea de deminare, vom colabora în aşa fel încât acest acord să fie respectat”, a anunţat preşedintele.
Bolojan a mai precizat că o parte din ţări au anunţat explicit sumele cu care vor contribui suplimentar.
”Aproape toate ţările Uniunii Europene, cu excepţia unei ţări sau două ţări, vor respecta, practic, ceea ce s-a stabilit la Consiliul European, şi sumele care revin fiecărui stat au fost, practic, confirmate. Asta nu înseamnă că state care sunt membre ale Uniunii Europene sau nu sunt membre ale Uniunii Europene, dar au fost astăzi prezente aici, sau sunt în legătură cu acest grup de ţări, nu vor acorda sume suplimentare, dar astea sunt deciziile fiecărui stat”, a spus preşedintele interimar, la Paris.
De asemenea, a mai afirmat că este posibil ca în perioada următoare să se discute şi de o creştere numerică a forţelor NATO care sunt pe Flancul de est, această decizie urmând să se ia foarte probabil după summit-ul NATO din iunie.