Svalbard, un arhipelag izolat din Norvegia, devine un punct de atenție pe harta geopolitică globală. Situat la aproape 1.000 de kilometri de Tromsø, orașul norvegian cel mai apropiat, și locuit de doar 3.000 de oameni, teritoriul este folosit de Rusia pentru a testa diferite provocări.
Acum, Kremlinul a acuzat Norvegia de militarizarea arhipelagului, creând un potențial pretext pentru o acțiune militară – ceea ce înseamnă că e timpul să acordăm mai multă atenție Svalbardului, scrie Politico.
Tratatul Svalbard
Svalbardul, cunoscut și sub numele de Spitsbergen, a fost locuit de oameni încă din secolul al XVII-lea, iar interesul pentru aceste insule a crescut semnificativ după descoperirea cărbunelui în anii 1800.
Tratatul Svalbard din 1920, document semnat de Norvegia, SUA, Marea Britanie, Suedia, Japonia și un număr mic de alte țări, prevede că Norvegia preia suveranitatea asupra arhipelagului, în schimbul promisiunii că va permite cetățenilor din statele semnatare să trăiască și să lucreze acolo.
Tratatul a interzis însă militarizarea regiunii, iar aceasta a fost păstrată ca o zonă pașnică, protejată de forțele externe.
Uniunea Sovietică a semnat tratatul în 1935 și a organizat o prezență sovietică centrată în jurul minelor de cărbune pe care le administra acolo.
De fapt, sovieticii au construit un sat model care funcționa ca o mini-Uniune Sovietică până în 1998, când compania rusă Arktikugol a închis minele din Svalbard, iar orașul Pyramiden a fost părăsit în grabă. Pyramiden este și azi un oraș fantomă.
Dar Rusia nu a părăsit complet Svalbardul, scrie sursa citată.
Evenimente recente indică faptul că Svalbard nu mai este doar o regiune uitată de lume, ci o zonă strategică în disputa dintre Rusia și statele NATO. În ultimii ani, Rusia a organizat manifestații și vizite neautorizate ale oficialilor, inclusiv o paradă militară, încălcând astfel spiritul acordului internațional.
Acum, Kremlinul a emis o plângere față de ceea ce numește militarizarea Svalbardului de către Norvegia.
Kremlinul provoacă Norvegia și Occidentul
Kremlinul susține că Norvegia, cu sprijinul NATO și al Statelor Unite, a folosit arhipelagul în scopuri militare, un lucru complet nefondat, având în vedere că nu există baze militare sau fortificații în zonă.
„Contrar regimului juridic internațional stabilit prin Tratatul Svalbard din 1920, care prevede dezvoltarea exclusiv pașnică a arhipelagului și interzice utilizarea teritoriului său în scopuri militare, zona este tot mai implicată în planificarea militară și politică a Norvegiei, cu participarea SUA și NATO”, a raportat TASS.
Rusia a denunțat implicarea Norvegiei în planificarea militară a zonei și a continuat să organizeze diverse manifestări în arhipelag: a pus steaguri sovietice și a organizat o paradă de Ziua Victoriei în 2023, provocând astfel nemulțumiri la nivelul Norvegiei.
Tensiuni geopolitice și provocări pentru NATO
Conform Politico, Svalbardul nu face parte din „planificarea militară și politică” a Norvegiei.
Nu există utilizări militare norvegiene ale arhipelagului — și mai ales nu există astfel de utilizări din partea NATO sau a SUA.
Tratatul Svalbard interzice bazele navale și fortificațiile militare și nu există astfel de instalații pe niciuna dintre insule, dar navele de război norvegiene patrulează apele din jurul arhipelagului, iar forțele armate norvegiene asistă autoritățile locale în răspunsul la crize, așa cum s-a întâmplat în 2017, când un elicopter rus s-a prăbușit lângă cel mai mare oraș al Svalbardului, Barentsburg.
În fața acestor provocări, Norvegia și aliații săi din NATO sunt nevoiți să regândească abordările față de Svalbard.
Acuzând Oslo de încălcarea Tratatului Svalbard, Rusia și-a dat opțiunea de a răspunde la această presupusă încălcare. Este o mișcare care urmează modelul din Ucraina, unde la diferite momente a pretins că răspunde la abateri ale Kievului. Și deși Norvegia poate insista că nu încalcă Tratatul Svalbard, acest lucru nu va convinge un regim care a operat anterior cu minciuni, mai scrie sursa citată.