În ziua 1122 de război, rușii au atacat cu drone o serie de ținte civile din zona Odesa, rănind mai multe persoane și provocând pene de curent chiar în timp ce președintele Cehiei se afla în oraș. Un magazin românesc a fost distrus în acest atac.
În schimb, armata ucraineană a lovit un depozit de petrol din Krasnodar, Rusia, chiar în locul în care pompierii încercau de câteva zile să stingă un incendiu izbucnit în urma unui alt atac cu dronă, de la începutul acestei săptămâni.
Continuarea atacurilor determină cele două părți aflate în conflict să se acuze reciproc de „încălcarea propunerii de pace”. A spus-o Zelenski mai întâi, care susține că atacurile asupra infrastructurii energetice și a țintelor civile arată că „cuvintele lui Putin sunt foarte diferite de realitate”. Ministerul de Externe al Rusiei a afirmat că Ucraina a încălcat deja propunerea de încetare a focului asupra siturilor din energie, atacând un depozit rusesc de combustibil.
Continuă și discuțiile despre pace. Intențiile sunt bune, dar se concretizează greu. La finalul reuniunii de la Londra, de joi, a liderilor Uniunii Europene, aceștia au declarat că vor continua să sprijine Ucraina, asta deși au ezitat să aprobe solicitarea lui Volodimir Zelenski de a oferi un pachet de cel puţin 5 miliarde de euro pentru achiziţii de artilerie.
Premierul britanic Keir Starmer pare mai optimist. El a dat asigurări că planurile de apărare a unei posibile încetări a focului între Ucraina și Rusia „prind contur”.
Pe de altă parte, Ucraina speră să obțină „cel puțin" un armistițiu parțial în cadrul viitoarelor discuții din Arabia Saudită, unde oficiali americani se vor întâlni separat cu reprezentanții Rusiei și Ucrainei, potrivit unui înalt oficial ucrainean.
Se lucrează și la planul de a înlocui SUA în cadrul NATO, în cazul unei retrageri unilaterale a americanilor din cadrul alianței.
Continuă și dezbaterile pe seama cererilor lui Donald Trump cu privire la mineralele rare ale Ucrainei și la centralele nucleare. Președintele Statelor Unite a anunțat că SUA vor semna „foarte curând" un acord cu Ucraina pentru accesul la mineralele rare de care dispune Ucraina.
Zelenski, în schimb, nu e vrea să lase pe mâna americanilor centralele nucleare. Ele „aparțin oamenilor din Ucraina, nu sunt proprietăți private”, a spus liderul de la Kiev.
Iar Germania anunță un ajutor militar masiv pentru Ucraina și nu renunță la planurile de a cumpăra avioane de luptă F-35.
Situația pe front
- Atac masiv cu drone la Odesa - Forţele ruse au lansat joi seară un atac masiv cu drone asupra portului ucrainean Odesa de la Marea Neagră, lovind ţinte civile şi provocând victime, au declarat oficialii ucraineni citați de Reuters. Cel puțin 18 explozii au fost înregistrate în oraş după ora 22.00. Există și răniţi şi a izbucnit un incendiu. Televiziunea publică Suspilne anunță că energia electrică a fost întreruptă în mai multe cartiere.
- Magazin românesc din Odesa, distrus - Magazinul Romstal din Odesa a fost distrus de atacul masiv cu drone lansat de Rusia. "Din fericire, toți colegii noștri sunt în siguranță, iar gândurile noastre sunt alături de ei în aceste momente dificile", se arată pe pagina de Facebook Romstal Romania, care a făcut publice fotografii și înregistrări video în care se vede magazinul cuprins de flăcări și dezastrul de după atac. "Odesa este în flăcări, drone ruse au lovit obiective civile în oraș", a scris Andrii Iermak, șeful administrației prezidențiale a Ucrainei, pe Telegram. Înregistrări video postate pe rețelele sociale arată incendii uriașe și locuri ce par să fi fost vizate de lovituri, în timp ce zone din oraș au rămas fără curent, conform relatărilor agențiilor internaționale de presă.
- Președintele Cehiei era în Odesa - Președintele ceh Petr Pavel se afla la Odesa exact când orașul era vizat de mai multe serii de atacuri cu drone. Potrivit guvernatorului regional Oleh Kiper, președintele Pavel a vizitat joi portul de la Marea Neagră.
- 5 răniți în Zaporojie - Într-un atac separat, drone ruse au vizat de asemenea orașul industrial Zaporojie din sud-estul Ucrainei. Potrivit autorităților locale, cel puțin cinci oameni au fost răniți și patru clădiri rezidențiale au fost avariate.
- Unde s-a mai avansat - Potrivit Institutului pentru Studierea Războiului, ucrainenii au avansat în regiunea Belgorod din Rusia, în timp ce forțele ruse au câștigat teren în mai multe zone din regiunea Donețk. Grupul de reflecție din SUA a raportat că forțele ucrainene au avansat recent la sud și sud-vest de Demidovka, situată de-a lungul graniței internaționale la nord-vest de orașul Belgorod.
- Care pe care - Ucraina şi Rusia se acuză reciproc, vineri, de atacarea unei importante staţii de măsurarea gazelor naturale, la Sudja, ocupată de către forţele ucrainene din vara lui 2024, în regiunea rusă de frontieră Kursk, care permitea odinioară transportului gazelor naturale ruseşti către Europa pe teritoriul ucrainean, relatează AFP. Televiziunea rusă de stat Rossia 24 şi mai multe canale ruseşti de ştiri pe Telegram - inclusiv Baza, apropiată forţelor de ordine, şi Mash - au publicat imagini cu această staţie în flăcări şi acuză armata ucraineană de faptul că este de vină. Statul Major al armatei ucrainene a denunţat rapid, la rândul său, ”o campanie de discreditare” rusă.
Ce se întâmplă în Rusia
- Rusia acuză Ucraina -Ministerul de Externe al Rusiei a afirmat că Ucraina a încălcat deja propunerea de încetare a focului asupra siturilor din energie, atacând un depozit rusesc de combustibil, potrivit Reuters. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova, a declarat că este treaba Statelor Unite, care au propus încetarea focului, să confrunte Ucraina privind acţiunile sale.
- Depozit de petrol distrus de o explozie - Un depozit de petrol din Krasnodar, Rusia, a fost distrus de o explozie uriaşă. Deflagrația s-a produs chiar în locul în care pompierii încercau să stingă incendiul izbucnit în urma unui atac cu dronă ucraineană la începutul acestei săptămâni. Doi pompieri au fost răniţi. Depozitul are un terminal feroviar pentru aprovizionarea cu petrol printr-o conductă care leagă Kazahstanul de Marea Neagră.
Discuțiile de pace
- Ucraina speră la un armistițiu parțial - Ucraina speră să obțină "cel puțin" un armistițiu parțial în cadrul viitoarelor discuții din Arabia Saudită, unde oficiali americani se vor întâlni separat cu reprezentanții Rusiei și Ucrainei. Declarația îi aparține unui înalt oficial ucrainean citat de AFP. "Încă dorim să ajungem la un acord privind încetarea focului, cel puțin în ceea ce privește propunerea noastră", a declarat acesta, referindu-se la o încetare reciprocă a atacurilor asupra infrastructurii energetice, obiectivelor civile și a operațiunilor din Marea Neagră. Delegația ucraineană care va participa luni la discuții va fi condusă de ministrul Apărării, Rustem Umerov, potrivit oficialului citat.
- Promisiuni, dar fără angajamente - Liderii Uniunii Europene au declarat joi că vor continua să sprijine Ucraina, dar nu au aprobat imediat o solicitare a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a oferi un pachet de cel puţin 5 miliarde de euro pentru achiziţii de artilerie, relatează Reuters. Șefa politicii externe a blocului european, Kaja Kallas, le ceruse, de asemenea, liderilor să însoţească cuvintele de sprijin pentru Kiev cu fapte. Dar nu a existat niciun răspuns concret cu privire la propunerea lui Kallas de a se concentra pe ceea ce Zelenski spunea că are nevoie cel mai urgent.
- Planurile de apărare prind contur - Premierul britanic Keir Starmer a dat asigurări joi, la încheierea unei reuniuni la Londra între șefii de stat major din „peste 25 de țări”, că planurile de apărare a unei posibile încetări a focului între Ucraina și Rusia „prind contur”. El a indicat că aceste discuții sunt menite să concretizeze „intenția politică” de a oferi Ucrainei garanții de securitate. „Fie că este ceea ce s-ar putea întâmpla pe mare sau în aer sau în apărarea frontierelor, iar aceste planuri prind contur”, a adăugat el, fără a da detalii. „Sperăm că va exista un acord” (cu privire la o încetare a focului) „dar ceea ce știu este că dacă există un acord acum trebuie să-l planificăm. (…)”, a declarat Keir Starmer.
- Reasigurare, nu menținere a păcii - Potențiala desfășurare de trupe occidentale în Ucraina, discutată la Londra, ar trebui descrisă mai degrabă ca o „forță de reasigurare" decât ca o „forță de menținere a păcii", afirmă surse diplomatice și din domeniul apărării. Denumită în prezent Forța multinațională Ucraina, aceasta ar fi trimisă în țară pentru a consolida orice încetare a focului și a încuraja încrederea pe termen lung în țară, notează BBC. Accentul va fi pus pe furnizarea de acoperire aeriană Ucrainei pentru a menține cerul în siguranță și o prezență navală în Marea Neagră pentru a încuraja comerțul. O opțiune luată în considerare este ca aceste trupe să nu opereze în estul Ucrainei, în apropierea liniei frontului, pentru a încerca să asigure Rusia că nu reprezintă o amenințare ofensivă.
- Macron propune o misiune ONU pentru pace în Ucraina - Președintele Franței ia în calcul o misiune ONU pentru menținerea păcii în Ucraina, într-o tentativă de a evita prezența NATO și a obține un acord internațional. Macron a adus în discuție alternativa ONU la summitul Consiliului European, unde s-a întâlnit cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres. Ideea vine în urma unor discuții ample în cadrul unei reuniuni militare organizate de Starmer, la care au participat 30 de lideri militari europeni. Deși planurile sunt într-o fază operațională, multe aspecte rămân neclare, inclusiv câte țări ar fi dispuse să trimită trupe, scrie The Telegraph.
- Ucraina nu se bazează pe ONU - Ucraina nu ia în considerare o misiune a ONU ca alternativă la desfășurarea unui contingent de menținere a păcii din țari care o susțin în războiul cu Rusia, în eventualitatea unui acord de pace cu aceasta din urmă, a declarat vineri Volodimir Zelenski, relatează agențiile Reuters și EFE. "Cu tot respectul cuvenit, ONU nu ne va proteja de ocupație sau de dorința lui Putin de a invada din nou. Nu vedem ONU ca alternativă a unui contingent sau a unor garanții de securitate", a declarat Zelenski la o conferință de presă. Zelenski a spus că ONU ar putea oferi asistență unui astfel de contingent, dar a insistat că Ucraina are nevoie de "trupe terestre, apărare aeriană, nave de război, avioane și o armată serioasă" care să descurajeze orice viitor atac din partea Rusiei.
Alte informații relevante
- NATO fără SUA - Cele mai mari puteri militare ale Europei elaborează planuri pentru a prelua de la SUA responsabilităţi mai mari pentru apărarea continentului, inclusiv o propunere către administraţia Trump pentru un transfer gestionat în următorii cinci până la zece ani, scrie Financial Times. Discuţiile reprezintă o încercare de a evita haosul unei retrageri unilaterale a SUA din NATO. Marea Britanie, Franţa, Germania şi ţările nordice se numără printre ţările implicate în discuţiile informale, dar structurate. Scopul acestora este de a elabora un plan care să transfere povara financiară şi militară către capitalele europene, planul urmând a fi prezentat SUA înainte de summitul anual al NATO de la Haga, din iunie.
- Ajutor important de la Berlin - Comisia de buget a Bundestagului, camera inferioară a parlamentului german, a acceptat alocarea aunui nou ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de 3 miliarde de euro pentru anul în curs, plus încă unul în valoare de 8,25 miliarde de euro pentru perioada 2026-2029. Cu aceste noi fonduri urmează să fie furnizate armatei ucrainene muniții disponibile imediat și arme livrabile într-o perioadă de 1-2 ani, întrucât nu au fost încă produse, în special sisteme antiaeriene Iris-T. De la începutul invaziei lansate de Rusia în februarie 2022, Germania a furnizat Ucrainei echipamente militare în valoare de peste 28 de miliarde de euro.
- Londra îngheață banii rușilor - Guvernul britanic a înghețat active rusești în valoare de aproximativ 25 de miliarde de lire sterline (29,8 miliarde de euro) de la începutul războiului din Ucraina în februarie 2022, indică date oficiale publicate vineri, transmit AFP și DPA. "În colaborare cu aliații săi, Regatul Unit a impus sancțiunile cele mai severe pe care Rusia le-a cunoscut vreodată", a afirmat Trezoreria britanică într-un comunicat. Aceste sancțiuni "au avut un impact semnificativ asupra economiei Rusiei, privând-o de peste 400 de miliarde de dolari (369,2 de miliarde de euro) începând din februarie 2022, adică echivalentul a patru ani de cheltuieli militare ale Rusiei", a menționat Trezoreria. În perioada 24 februarie 2022 - 31 martie 2024, 2.001 de persoane și entități legate de Rusia au fost vizate de sancțiunile britanice.
- Franţa va găzdui un nou summit pe tema Ucrainei -Emmanuel Macron intenţionează să reunească un grup de lideri europeni joia viitoare, pe 27 martie, pentru a discuta despre Ucraina şi securitatea în Europa, au declarat trei oficiali pentru POLITICO. La întâlnirea care va avea loc la Paris vor participa „ţările din coaliţia celor dispuşi”, alături de liderul Ucrainei, Volodimir Zelenski, a confirmat ulterior preşedintele francez la summitul european de la Bruxelles.
- SUA, acord iminent cu Ucraina privind mineralele rare - Donald Trump, a anunțat joi că SUA vor semna „foarte curând" un acord cu Ucraina pentru accesul la mineralele rare de care dispune această țară. În cadrul unei declarații la Casa Albă, președintele Trump a menționat că a semnat deja un ordin executiv pentru creșterea producției americane de minerale critice, iar parteneriatul cu Ucraina face parte din această strategie, anunță AFP. Detaliile acordului cu Ucraina nu au fost încă făcute publice de administrația Trump.
- Germania nu renunță la F-35 - Germania nu intenționează să reconsidere comanda sa pentru achiziționarea de avioane militare F-35, a anunțat vineri Ministerul Apărării de la Berlin, după ce au apărut speculații referitoare la fiabilitatea armamentelor sale de producție americană, transmite AFP. "Nu este prevăzută nicio reuniune de criză, nici astăzi, nici în viitor. Menținem proiectul", a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului apărării german, Mitko Müller, într-o conferință de presă. "Nu există nicio posibilitate de a dezactiva F-35 de la distanță", a subliniat acesta, ca răspuns la speculațiile privind funcțiile de oprire de urgență ("kill switch") ce ar putea fi acționate de americani pentru a ține avioanele la sol. Germania a anunțat, după invazia rusă în Ucraina, un proiect de achiziționare a 35 de avioane F-35 de la Lockheed Martin pentru a înlocui o parte a flotei sale învechite de avioane Tornado.
- “Centralele nucleare ale Ucrainei aparțin ucrainenilor” - Întrebat de jurnaliști despre propunerea lui Trump ca Statele Unite să preia conducerea centralelor nucleare din Ucraina, ca o formă de garanție de securitate, Zelenski a spus că „centralele nucleare aparțin oamenilor din Ucraina”, potrivit informațiilor furnizate de Sky News. "Sunt centrale nucleare ale statului Ucraina, nu proprietăți private", a fost răspunsul oferit de Zelenski jurnaliștilor care l-au chestionat în legătură cu acest subiect, în ciuda discuțiilor avansate de americani despre o posibilă preluare în proprietate.
- Șoigu, vizită în Coreea de Nord - Secretarul Consiliului de Securitate rus, Serghei Șoigu, a sosit la Phenian, unde se va întâlni cu liderul nord-coreean Kim Jong Un, au informat vineri agențiile de presă ruse. Vizita înaltului oficial rus, fost ministru al apărării, ilustrează apropierea accelerată dintre Moscova și Phenian, în principal în domeniul militar, după invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie 2022. Cele două țări au semnat un acord de apărare reciprocă în timpul unei vizite în Coreea de Nord a președintelui rus Vladimir Putin anul trecut.
- Franța își reia producția de praf de pușcă - Cu sprijinul guvernului și o investiție de 100 de milioane de euro, din care jumătate a venit dintr-un program al UE dedicat susținerii industriei de apărare a blocului, producătorul de explozibili Eurenco a pus în funcțiune noua infrastructură în mai puțin de un an. Cea mai mare parte a obuzelor fabricate în Franța, în regiunea sud-vestică Dordogne, vor merge în Ucraina.