Loviturile israeliene de luni noapte au ucis peste 400 de persoane în Gaza. Este cel mai mare val de lovituri de la încetarea focului, pe 19 ianuarie.
Armata israeliană (IDF) şi Agenţia de Securitate Internă (Shin Bet) au anunţat, în primele ore ale dimineţii de marţi, că efectuează „lovituri de amploare” împotriva Hamas, în timp ce negocierile pentru o a doua etapă a încetării focului sunt în impas, relatează AFP şi Reuters.
Cel puţin 413 persoane au fost ucise, anunţă Ministerul Sănătăţii din enclavă. ”Numeroase victime” se află în continuare sub dărâmături.
Unul dintre cei ucişi ar fi Mahmoud Abu Wafah, cel mai înalt oficial de securitate Hamas din Gaza. Dar mulţi civili, inclusiv copii, au fost de asemenea victime ale atacurilor israeliene.
Au fost raportate lovituri în mai multe locuri, inclusiv în nordul Fâşiei Gaza, în oraşul Gaza şi în Deir al-Balah, Khan Younis şi Rafah, adică în centrul şi sudul Fâşiei.
Times of Israel relatează că pentru marţi au fost anulate cursurile şcolilor din oraşele israeliene din apropierea graniţei cu Gaza.
Armata israeliană, care a declarat că a lovit zeci de ţinte, a avertizat că atacurile vor continua atât timp cât va fi necesar şi se vor extinde dincolo de loviturile aeriene.
59 de ostatici sunt încă reţinuţi în Gaza
Hamas a declarat că Israelul a anulat de facto acordul de încetare a focului, lăsând incertă soarta a 59 de ostatici încă reţinuţi în Gaza.
Biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu a acuzat Hamas de „refuz repetat de a elibera ostaticii” şi pentru respingerea propunerilor emisarului preşedintelui american Donald Trump pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff.
„Israelul va acţiona, de acum înainte, împotriva Hamas cu o forţă militară din ce în ce mai mare”, se arată într-un comunicat.
La Washington, un purtător de cuvânt al Casei Albe a confirmat că Israelul s-a consultat cu administraţia americană înainte de a efectua loviturile, care ar fi vizat comandanţi de nivel mediu şi oficiali din conducerea Hamas, precum şi infrastructuri aparţinând grupului militant.
De la stabilirea armistiţiului, 33 de ostatici israelieni şi cinci thailandezi au fost predaţi de grupuri militante din Gaza în schimbul a aproximativ 2.000 de deţinuţi palestinieni.
Fiecare parte a acuzat-o pe cealaltă că nu a respectat termenii acordului de încetare a focului din ianuarie şi au existat mai multe probleme. Până acum, însă, fusese evitată o reluare completă a luptelor.
Israelul a blocat intrarea ajutoarelor în Gaza şi a ameninţat în numeroase rânduri că va relua luptele dacă Hamas nu va accepta să predea ostaticii pe care încă îi deţine.
Armata nu a furnizat detalii cu privire la loviturile efectuate în primele ore ale zilei de marţi, însă autorităţile sanitare palestiniene şi martorii contactaţi de Reuters au raportat pagube în numeroase zone din Gaza, unde sute de mii de oameni trăiesc în adăposturi improvizate sau în clădiri avariate.
Reacţia Hamas
Un oficial de rang înalt al Hamas a declarat pentru Reuters că Israelul pune capăt în mod unilateral acordului de încetare a focului în Gaza.
Gruparea militantă a publicat o declaraţie în care afirmă că decizia guvernului premierului Benjamin Netanyahu de a relua „agresiunea” Israelului împotriva Gaza expune ostaticii „unei soarte necunoscute”.
Hamas face apel la mediatori - SUA, Qatar şi Egipt - să îl facă pe Netanyahu pe deplin responsabil pentru încheierea acordului de încetare a focului.
De asemenea, Hamas face apel la ţările arabe şi musulmane să sprijine „rezistenţa palestiniană” menită să „spargă blocada nedreaptă impusă Gazei”.
Totodată, Hamas cere Consiliului de Securitate al ONU să se reunească de urgenţă pentru a emite o rezoluţie care să oblige Israelul să-şi înceteze „agresiunea”.
„Porţile Iadului se vor deschide în Gaza”
Ministrul Apărării, Israel Katz, spune că „porţile Iadului se vor deschide în Gaza” şi că Hamas va fi lovit cu o forţă pe care „nu a mai văzut-o niciodată”, dacă nu eliberează toţi cei 59 de ostatici rămaşi.
Familiile ostaticilor au susţinut de mult timp că obiectivele de război ale Israelului se contrazic reciproc şi că o revenire la luptă pentru a dezmembra capacităţile militare şi de guvernare ale Hamas îi va pune în pericol pe cei dragi.
Hamas a insistat să rămână la termenii iniţiali ai acordului de armistiţiu, care ar fi trebuit să intre în a doua fază la începutul lunii. Această fază prevedea retragerea completă a Israelului din Gaza şi acceptul de a pune capăt definitiv războiului, în schimbul eliberării ostaticilor rămaşi în viaţă. Deşi Israelul a semnat aceşti termeni în ianuarie, Netanyahu a insistat mult timp asupra faptului că Israelul nu va pune capăt războiului până când capacităţile de guvernare şi militare ale Hamas nu vor fi distruse.
În consecinţă, Israelul a refuzat chiar să poarte discuţii cu privire la termenii fazei a doua. Cu toate acestea, încetarea focului a rămas în vigoare timp de aproximativ două săptămâni şi jumătate după încheierea primei faze, în timp ce mediatorii încercau să negocieze noi condiţii pentru prelungirea sa.