CCR îl lasă pe George Simion să candideze, deși a făcut declarații la fel de grave ca Diana Șoșoacă, pe care Curtea a blocat-o. Cui folosește dubla măsură? Extremiștilor?
Judecătorii constituționali și-au contrazis ieri argumentele de acum șase luni, când i-au interzis Dianei Șoșoacă să candideze pe motiv că are convingeri care nu sunt compatibile cu valorile democraţiei și dacă ar deveni președintă ar pune în pericol apartenența României la UE și NATO.
Ani de zile, judecătorii constituționali i-au dat voie extremistului Vadim Tudor să candideze, cu toate că avea declarații mai violente, dar anul trecut au interzis-o pe Șoșoacă. Odată cu această primă măsură punitivă a judecătorilor constituționali, CCR și-a demonstrat din nou subordonarea politică.
- Candidatura Dianei Șoșoacă, respinsă de BEC: "Mă duc în birou sus, să îl sun pe Trump și pe Putin"!
- Simion și Lasconi au trecut de filtrul BEC. Ce spune fiecare despre eliminarea Dianei Șoșoacă. Alți trei independenți respinși
- Prezidențiale 2025: CCR a respins toate contestațiile depuse până acum. George Simion poate să candideze
Atunci, cei cinci judecători care au votat împotriva lui Șoșoacă, numiți de PSD și UDMR, au crezut că îl pot ajuta pe Marcel Ciolacu să intre în turul al doilea cu radicalul George Simion, liderul AUR. Raționamentul lor a fost simplist: voturile Dianei Șoșoacă vor merge către George Simion, pe care îl va mai ajuta și PSD să facă saltul spre turul al doilea al prezidențialelor. Ulterior, aritmetica electorală a arătat că, dacă Șoșoacă rămânea în cursă, Georgescu n-ar fi ieșit pe primul loc iar Ciolacu ar fi avut-o șansă în plus să ajungă la Cotroceni.
Decizia CCR împotriva Dianei Șoșoacă rămâne însă o piatră de moară legată de picioarele judecătorilor constituționali, până când aceștia nu decid să repare lucrurile. Șoșoacă a fost penalizată pentru opinii care depășesc bunul simț, dar care nu fac obiectul CCR. În opinia separată formulată de judecătoarea Iulia Scântei se menționează extinderea prerogativelor Curții dincolo de limitele pe care le trasează Constituția și faptul că celei excluse nu i s-a dat dreptul la apărare.
Hotărârea Șoșoacă dată de CCR este un precedent periculos, fiindcă poate scoate din joc oricând în mod arbitrar un candidat din cursa electorală, dar în același timp este o soluție care nu-i permite Curții să rămână consecventă. Dacă ar fi rămas consecventă, Curtea Constituțională ar fi trebuit să-l elimine din competiție și pe George Simion. Liderul AUR, la fel ca Diana Șoșoacă, a făcut declarații grave în timpul pandemiei, pe urmă a fost acuzat că ar fi agent rus de un fost oficial moldovean iar Ucraina și Republica Moldova l-au declarat persona non grata și nu-i mai dau voie să intre în cele două țări.
Apoi, săptămâna trecută, imediat după ce candidatura extremistului Călin Georgescu a fost respinsă, Simion a spus că judecătorii constituționali trebuie „jupuiți” în piața publică. Care e diferența între el și Șoșoacă la nivel discursiv? CCR înțelege probabil că Șoșoacă și Simion sunt din aceeași categorie, dar în același timp știe că, rămânând consecventă cu decizia anterioară, riscă să devină abuzivă.
Potrivit legii, procurorii trebuie să ancheteze discursul urii, incitarea la violență, resuscitarea legionarismului, nazismului și alte excese ale politicienilor. Dosarele pe teme radicale grave trebuie decise în justiție. Nu e de competența Curții Constituționale să ia decizii care țin de domeniul penal sau civil și nici să amendeze dreptul la opinie, oricât de otrăvită ar fi opinia.
E normală rămânerea lui George Simion în competiția prezidențială, dar Curtea trebuie să găsească soluția prin care să corecteze Hotărârea Șoșoacă, altfel deciziile ei vor rămâne necredibile și lipsite de consecvență.
Autor: Sabina Fati