În ziua 1113 de război se poate vedea că acordul din Arabia Saudită încheiat între Statele Unite și Ucraina reprezintă doar un pas timid pe calea complicată către pace. Rusia dă semnale negative în privința încetării focului și continuă să atace Ucraina cu tot ce are.
Primul oficial care a ieșit cu declarații a fost ministrul de Externe, Serghei Lavrov, care a spus că Rusia nu este de acord cu acest „compromis care pune vieți în pericol”.
Apoi, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a subliniat că "veștile cele mai importante vor veni de la Moscova", iar Rusia va lua propriile decizii. Zaharova a menționat, totuși, că partea rusă nu exclude contacte cu reprezentanții SUA în următoarele zile.
Iar un influent deputat rus a declarat, miercuri, că orice acord va fi în termenii Moscovei, nu ai Washingtonului, iar "adevăratele acorduri încă se scriu pe front".
Surse citate de Reuters susțin că e puțin probabil ca Vladimir Putin să accepte propunerea SUA. La rândul său, Ucraina nu are ”încredere” în Rusia în privinţa aplicării unui armistiţiu, a declarat azi Volodimir Zelenski.
În acest context, Donald Trump a anunţat că negociatori americani sunt chiar acum în drum spre Rusia, apoi a ameninţat Moscova cu sancţiuni financiare ”devastatoare”, dacă nu acceptă pacea.
Între timp, Vladimir Putin a fost prezentat, miercuri, la televiziunea rusă, vizitând trupele implicate în contraofensiva din regiunea Kursk și ascultând un raport despre progresul acestora de la şeful Armatei.
A fost mulţumit să audă că ucrainenii pierd teren. Ministerul rus al Apărării a anunțat că a eliberat cinci localități din regiunea rusă, situate în jurul orașului Sudja, principala poziție ucraineană în această regiune. Presa rusă de stat a afirmat, miercuri, că trupele ruse chiar au intrat în acest oraș, ceea ce ar fi o nouă lovitură grea pentru Kiev, însă informația nu a fost confirmată de autorități. În aceste condiţii, Statul Major ucrainean anunţă destituirea comandantului operaţional, generalul Dmitri Krasilnikov.
De cealaltă parte, patru persoane au fost ucise într-un atac ucrainean vizând o întreprindere Kursk. Ar fi vorba despre un atac cu HIMARS.
Pe frontul din Ucraina, o rachetă rusească a făcut victime la Krivoi Rog, orașul natal al președintelui Volodimir Zelenski.
Autoritățile au comunicat dimineață bilanțul unui atac cu rachetă care a vizat aseară o navă civilă care încărca cereale în portul Odesa. Patru cetățeni sirieni au fost uciși, iar alți doi oameni au fost răniți.
De asemenea, resturile unor drone doborâte au provocat noaptea trecută mai multe incendii în regiunea Kiev și în orașul Sumî.
Vestea bună este că livrările de ajutor militar prin Polonia au fost reluate.
În spatele cortinei a avut loc, însă, un eveniment notabil: o convorbire telefonică între șeful spionilor ruși, Serghei Narîșkin, și noul director al CIA, John Ratcliffe, primul contact între cei doi responsabili după învestirea președintelui Donald Trump.
Situația pe front
- Atacuri în Krivoi Rog - O femeie a fost ucisă dimineață, iar cel puțin cinci au fost rănite, într-un atac cu rachetă asupra orașului Krivoi Rog. Mai multe blocuri, clădiri de birouri, un magazin, garaje și 12 mașini au fost avariate de explozii, a anunțat Serhii Lîsak, șeful administrației militare regionale. Forțele ruse au dat încă o lovitură în timp ce echipajele de intervenție se aflau la locul primei explozii, însă nu s-au produs victime, a anunțat Serviciul pentru Situații de Urgență.
- Portul Odesa, lovit de rachete - Autoritățile locale au anunțat dimineață bilanțul unui atac cu rachete balistice care a vizat portul Odesa. Patru cetățeni sirieni au fost uciși, iar o navă civilă sub pavilion Barbados a fost distrusă. "Cea mai tânără victimă avea 18 ani, iar cea mai în vârstă 24 de ani. Nava încărca grâu pentru export în Algeria în momentul loviturii", a scris Oleh Kiper, șeful administrației militare a regiunii Odesa. Alți doi oameni, un sirian și un ucrainean, au fost răniți, iar mai multe depozite de cereale au fost avariate, a menționat oficialul citat de Ukrainska Pravda.
- Incendii în regiunea Kiev - Cinci incendii au izbucnit, noaptea trecută, după prăbușirea resturilor unor drone rusești doborâte de apărarea aeriană în regiunea Kiev. O casă și un magazin de mobilă au fost avariate, a anunțat Serviciul pentru Situații de Urgență al Ucrainei. De asemenea, mai multe case au fost avariate de resturi de drone în raioanele Obuhiv și Brovarî, iar o dronă rusească a lovit un depozit din orașul Sumî, provocând un incendiu.
- Rușii atacă cu motociclete - Cea mai nouă tactică pe care armata rusă o testează implică două motociclete de teren care coboară de pe rampa unei bărci cu motor, după care mai mulți infanteriști sunt desfășurați pentru a asigura pozițiile de coastă. Detalii AICI.
Ce se întâmplă în Rusia
- Putin, în inspecţie pe front - Președintele rus Vladimir Putin a fost prezentat, miercuri, la televiziunea rusă, vizitând trupele implicate în contraofensiva din regiunea Kursk și ascultând un raport despre progresul acestora de la şeful Armatei. În secvenţele date la TV, Putin poate fi văzut într-o sală, purtând o ţinută cu imprimeu de camuflaj, ascultând un raport al șefului statului major al forțelor armate ruse, Valeri Gerasimov. Detalii AICI
- Rușii au intrat în Sudja - Ministerul rus al Apărării susţine că a eliberat cinci localități din regiunea rusă Kursk, situate în jurul orașului Sudja, principala poziție ucraineană în această regiune. Presa de stat rusă a afirmat că trupele ruse chiar au intrat în acest oraș, ceea ce ar constitui o nouă lovitură grea pentru Kiev, însă informația nu a fost confirmată de autorități. "Dinamica este pozitivă", a apreciat sec purtătorul de cuvânt al președinției ruse Dmitri Peskov, în fața jurnaliștilor.
- General demis - Statul Major ucrainean anunţă destituirea comandantului operaţional al Regiunii ”Nord”, generalul de divizie Dmitri Krasilnikov, în contextul în care frontul ucrainean din regiunea rusă Kursk se prăbuşeşte de sâmbătă încoace, iar ruşii au cucerit o subprefectură la Sudja.
- Ucrainenii pierd teren - Armata ucraineană continuă să piardă teren în Kursk, sub presiunea tot mai puternică a ofensivei dezvoltate de trupele ruse susținute și de soldați nord-coreeni, și se apropie de punctul în care s-ar putea vedea nevoită să se retragă complet din acea regiune, în ciuda speranțelor președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a păstra o monedă de schimb în ipotetice negocieri cu Rusia. Marți, Rusia a anunțat că a eliberat alte 12 localități și "peste 100 de kilometri" din regiunea sa frontalieră Kursk. La începutul lunii martie, armata ucraineană mai controla în Kursk doar aproximativ o treime din teritoriul inițial, care între timp s-a redus și mai mult.
- Atac mortal cu HIMARS în Kursk - Patru persoane au fost ucise într-un atac ucrainean vizând o întreprindere Kursk, anunţă guvernatorul interimar al regiunii Aleksandr Hinştein. Ar fi vorba despre un atac cu HIMARS. ”Din nefericire, potrivit datelor preliminare, patru angajaţi ai întreprinderii au fost ucişi, trei bărbaţi şi o femeie”, a anunţat pe Telegram guvernatorul rus. El precizează că fabrica se află în satul Kozirevka, situat la aproximativ 15 km de linia frontului.
Discuțiile de pace
- Declarația de la Jeddah - Textul oficial al declaraţiei SUA-Ucraina, după negocierile de la Jeddah, în Arabia Saudită, a fost făcut public. Principalele puncte convenite de Washington și Kiev pot fi văzute AICI.
- Va accepta Rusia pacea? - Primul oficial care a ieșit cu declarații după semnarea acordului de la Jeddah este ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov. Acesta a spus că Rusia nu este de acord cu acest "compromis care pune vieți în pericol". Detalii AICI.
- Trump trece la ameninţări - Negociatori americani se duc ”în acest moment” în Rusia, anunţă miercuri preşedintele american Donald Trump. ”Să sperăm că vom putea obţine un armistiţiu”, a declarat el presei. ”Acum Rusia este cea care decide”, a adăugat el. Donald Trump şi-a însoţit aceste declaraţii cu o ameninţare. El a evocat eventuale sancţiuni financiare ”devastatoare” împotriva Rusiei, dacă Moscova alege să continue războiul. ”Poate că ne apropiem de încheierea a ceva (privind Ucraina)”, a declarat Donald Trump. El a subliniat că partea ucraineană, altădată ”dificilă”, s-a schimbat.
- Reuters: Putin nu va accepta armistițiul - Este puțin probabil ca Vladimir Putin să accepte propunerea SUA, au declarat miercuri surse ruse de top pentru Reuters, adăugând că orice acord ar trebui să țină cont de succesele militare ale Rusiei și să abordeze obiectivele Kremlinului. O sursă rusă de rang înalt de la Moscova a declarat pentru Reuters că Rusia ar trebui să negocieze termenii oricărui armistițiu și să obțină anumite garanții. "Este dificil pentru Putin să accepte asta în forma actuală. Putin are o poziție puternică pentru că Rusia avansează", a spus sursa. Sursa rusă a adăugat că, fără garanții alături de un armistițiu, poziția Rusiei ar putea slăbi rapid, iar Occidentul ar putea ulterior învinui Rusia pentru eșecul de a încheia războiul. O altă sursă rusă de rang înalt a declarat că acordul de armistițiu ar părea o capcană din perspectiva Moscovei, întrucât lui Putin îi este dificil să oprească războiul fără garanții sau angajamente concrete.
- Rusia vrea rolul principal - Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a declarat că veștile cele mai importante vor veni de la Moscova, iar Rusia va lua propriile decizii, relatează Ukrainska Pravda. "Formarea poziţiei Federaţiei Ruse nu are loc în străinătate datorită unor acorduri sau eforturilor unor părţi", a comentat ea. Iar un influent deputat rus a declarat că orice acord va fi în termenii Moscovei, nu ai Washingtonului. ”Rusia avansează (în Ucraina) şi, prin urmare, va fi diferit cu Rusia”, a precizat Konstantin Kosacev, preşedintele Comisiei pentru afaceri internaţionale a Consiliului Federaţiei, camera superioară a parlamentului rus. ”Orice acord - cu toată înţelegerea necesităţii unui compromis - în condiţiile noastre, nu în cele americane. Şi aceasta nu este laudă, ci înţelegerea faptului că adevăratele acorduri încă se scriu acolo, pe front. Ceea ce ar trebui să înţeleagă şi la Washington”, a adăugat acesta.
- Rusia va discuta cu SUA - Kremlinul a declarat că trebuie să fie informat de Statele Unite cu privire la rezultatul discuţiilor americano-ucrainene din Arabia Saudită înainte de a comenta dacă o încetare a focului propusă este acceptabilă pentru Rusia. Partea rusă nu exclude contacte cu reprezentanții SUA în următoarele zile, a declarat pentru TASS Maria Zaharova. Anterior, președintele american, Donald Trump, a declarat că "va vorbi cu Vladimir Putin", probabil săptămâna aceasta, după ce Ucraina a acceptat o propunere americană de încetare a focului de 30 de zile în războiul cu Rusia.
- Rubio îl presează pe Putin - Secretarul de Stat american Marco Rubio a făcut apel la Vladimir Putin pentru a accepta încetarea focului și a dezvăluit că la Jeddah s-a discutat și despre concesiile teritoriale pe care trebuie să le facă Ucraina, relatează Sky News. SUA speră să aibă un răspuns pozitiv cu privire la încetarea focului din partea Rusiei, adăugând că îl va îndemna pe Vladimir Putin să pună capăt ostilităților "astfel încât oamenii să nu mai moară, astfel încât gloanțele să nu mai zboare", a spus Rubio. "Dacă (Rusia) zice nu, asta ne va spune multe despre obiectivele și gândirea lor", a mai spus el. "Nu există o soluție militară pentru acest conflict. Niciuna dintre părți nu își poate atinge obiectivele maximale din punct de vedere militar", a continuat oficialul american, precizând că Ucraina are nevoie de "un mijloc de descurajare suficient împotriva viitoarelor atacuri".
- Ucraina nu crede în Moscova - Ucraina nu are ”încredere” în Rusia în privinţa aplicării unui armistiţiu, a declarat miercuri Volodimir Zelenski. ”Am subliniat de multe ori că niciunul dintre noi nu are încredere în ruşi”, a spus preşedintele ucrainean, într-o conferinţă de presă. Zelenski contează pe măsuri ”puternice” ale Statelor Unite, în cazul în care Rusia nu acceptă un armistiţiu cu Ucraina. ”Cred că înţeleg că putem conta pe măsuri puternice” - inclusiv ”sancţiuni” împotriva Rusiei şi o ”consolidare a Ucrainei” cu armament, a declarat liderul de la Kiev.
Alte informații relevante
- Livrările de ajutor militar prin Polonia au fost reluate - Livrările de ajutor militar către Ucraina prin Polonia au fost reluate în urma discuțiilor dintre Statele Unite și Ucraina din Arabia Saudită, a declarat miercuri ministrul de Externe polonez, Radoslaw Sikorski. "Confirm că livrările de arme via (centrul logistic din) Jasionka au revenit la nivelurile anterioare", a spus Sikorski jurnaliștilor, vorbind alături de omologul său ucrainean aflat în vizită la Varșovia.
- Dialog între șefii spionilor - Directorul Serviciului de Informații Externe rus (SVR), Serghei Narîșkin, a discutat la telefon cu șeful Agenției Centrale de Informații a SUA (CIA), John Ratcliffe. Detalii AICI
- Ucrainenii au oprit Drujba - Livrările de petrol rusesc către Ungaria prin conducta Drujba au fost suspendate, în urma atacului masiv ucrainean cu drone ce a țintit regiunea capitalei ruse Moscova și care a avariat de asemenea o stație a acestei conducte, a declarat ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto. "În cazul în care conducta Drujba ajunge inoperabilă, aprovizionarea cu petrol a Ungariei și Slovaciei va deveni practic imposibilă", a remarcat Peter Szijjarto. "Comisia Europeană a garantat că nu vor exista atacuri asupra infrastructurii care furnizează energiei Ungariei", dar "din păcate nu este prima dată când garanțiile Comisiei Europene sunt încălcate" de către Ucraina. Oficialul ungar a anunțat la scurt timp apoi că a fost informat de Rusia că între timp au fost efectuate reparațiile necesare și transportul petrolului prin conducta Drujba este în curs de a fi restabilit. Și Slovacia a semnalat, prin compania sa Transpetrol, că fluxul de petrol rusesc prin conducta Drujba a fost oprit.
- Cererea lui Macron - Preşedintele francez Emmanuel Macron le-a cerut marţi seara comandanţilor militari ai aproximativ 30 de ţări, reuniţi la Paris, să înceapă să elaboreze "un plan în vederea definirii unor garanţii de securitate credibile" în favoarea Ucrainei, în cazul unui acord de pace cu Rusia. El s-a exprimat în faţa aproape tuturor şefilor de Stat Major aliaţi - cu excepţia celor din Statele Unite, care nu au fost invitaţi. Potrivit Palatului Elysée, participanţii s-au pus de acord ca garanţiile de securitate "să nu fie separate de NATO şi de capacităţile sale", în pofida faptului că Washingtonul se apropie de Moscova.