Decizia privind invalidarea candidaturii lui Călin Georgescu nu este doar un act juridic, ci un episod cheie într-un scenariu mai amplu de influență externă și destabilizare.
Georgescu nu a avut o intenție reală de a candida, ci a acționat ca un agent de influență, urmărind crearea unui climat de haos politic și decredibilizarea instituțiilor statului, scrie Radu Hossu într-o analiză, după ce BEC a invalidat candidatura lui Georgescu la alegerile prezidențiale din luna mai.
Călin Georgescu, un instrument al haosului
Radu Hossu, voluntarul român în Ucraina decorat de Zelenski, scrie în analiza sa că Georgescu se încadrează perfect în strategia rusească de „Active Measures”, prin care societatea este polarizată, instituțiile slăbite, iar statul împins spre colaps.
Despre decizie, din ce am citit și am înțeles, paragraful cu "erga omnes" este esențial și văd că lumea-l ignoră. S-ar putea să fie la limită, mai mult în spirit decât în litera legii. S-ar putea să fie chiar și în litera legii și în spiritul ei.
Mă bucur că ne dăm cu capu' de pereți inclusiv pentru a înțelege, pentru că asta înseamnă democrație vie și funcțională. M-aș bucura totuși să nu ne dăm unii altora în cap. Peste 2 zile CCR va invalida definitiv candidatura lui Călin Georgescu inclusiv în baza cel puțin a unei părți din motivarea BEC, care se referă la respectarea ordinii constituționale și respectarea procesului electoral democratic, corect.
Acest lucru a fost încălcat de Călin Georgescu în primul tur și că ne place sau nu, legea se respectă și în literă (cheltuielile de campanie) și în spirit (declarațiile publice "expresis verbis" cum spune și motivația BEC) cu privire la răsturnarea ordinii constiuționale și a statului de drept.
„Călin Georgescu știa că va fi invalidat”
Călin Georgescu a făcut toate aceste declarații știind că va fi invalidat, neavând nicio intenție reală de a candida după anularea alegerilor. Un indicator ar fi că anexa despre care se discuta în primă fază (la BEC) nu a fost semnată tocmai pentru a fi temei de invalidare, din care să rezulte ceea ce Călin Georgescu a indicat că vrea de nebunărate ori: destabilizarea României și deraierea de pe traiectoria civilizației occidentale.
Doar nu credeați că declarațiile lui cu privire la "neutralitatea Românei" (care, de facto înseamnă ieșirea din NATO) și insinuarea că România ar trebui să iasă de sub "jugul impus de Bruxelles" însemnau altceva, nu?, scrie Hossu în analiza sa postată pe pagina de Facebook.
„Rusia a câștigat încă o rundă în România”
Călin Georgescu nu este, în sine, o miză pentru Rusia. Obiectivul Kremlinului este destabilizarea internă a României și, implicit, slăbirea structurilor din care face parte, precum NATO și UE.
„Pentru cei care se bucură prematur, vreau să le spun așa: cei mai fericiți sunt rușii. Explic:
Pe ruși îi doare-n c*r de Georgescu. Obiectivul rusiei este haosul. Am spus-o și am să o repet: obiectivele rusiei pentru România sunt de destabilizare internă și ulterior destabilizarea prin intermediul României, a cluburilor selecte din care facem parte: NATO și UE. Atât. Ponta, Georgescu, Simion sunt irelevanți pe termen lung pentru rusia. rusia gândește imperialist, iar indivizii ăștia au zero valoare intrinsecă. Valoarea lor este doar de oportunitate ca elemente destabilizatoare, prin care rusia își atinge scopul.
(...) Active Measures (o să repet conceptul ăsta până când toată lumea din jurul meu va aprofunda subiectul) presupune ca adversarul să fie destabilizat prin următorii pași (sintetizez, aplicând rețeta pentru România și vedeți dacă găsiți că așa ceva este sau nu în derulare):
Cartografiere vulnerabilități > Identificatea lor > Exacerbarea lor prin introducerea de agenți de influență > Exploatarea lor prin generare de crize, polarizare, proteste, violențe etc > Creșterea destabilizării statului prin scăderea încrederii în instituții și a ordinii constiționale > Folosirea haosului pentru întreptarea statului țintă (România, în cazul de față) către obiectivele inițiale.
Deci rusia a câștigat încă o rundă în România”, scrie Hossu.
Cel mai mare pierzător: USR
Chiar dacă invalidarea sa a fost inevitabilă, consecințele asupra scenei politice românești sunt semnificative, iar cel mai mare pierzător nu este el, ci partidele democratice, precum USR, apreciază Radu Hossu. „Însă cel mai mult de pierdut nu a avut Călin Georgescu sau cei care fals se numesc suveraniști. După cum am spus la punctul 1, argumentat la punctul 2, Călin Georgescu și-a jucat rolul de agent de influență și destabilizare al României. Nu. Cel mai mult a avut de pierdut: USR-ul", conchide Radu Hossu.
10 dintre cei 14 membri ai Biroului Electoral Central au votat pentru invalidarea candidaturii lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din luna mai. Doar reprezentanții AUR, SOS Romania, POT și cel al USR au votat în favoarea acesteia. Într-un tur al televiziunilor, duminică seara, Elena Lasconi a explicat de ce:
„De ce? Pentru că formal nu există niciun argument juridic pe masă ca această candidatură să fie respinsă de către BEC, care are în atribuții doar să verifice dosarul și îndeplinirea condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege pentru candidaturi. (...) Din informațiile primite de la colega noastră care ne reprezintă în BEC, înțeleg că nu au fost probleme de formă și nu s-a discutat nimic legat de motivarea deciziei”, a transmis duminică seară Elena Lasconi.
Motivarea BEC:
Relevant pentru Biroul Electoral Central este faptul că hotărârea Curţii Constituţionale, anterior menţionată, analizează și statuează cu privire la maniera în care candidatul a cărui candidatură face obiectul prezentei verificări de legalitate, a înţeles să se raporteze la condiţiile care rezultă din formula sacrosanctă a jurământului depus de persoana aleasă în funcţia de Președinte al României, fiind relevată o atitudine în manifestă contradicție cu valorile de esență ale statului de drept, or, statuările Curţii Constituţionale din Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, statuări obligatorii şi pentru Biroul Electoral Central, conduc la concluzia că, în ceea ce priveşte candidatura domnului Georgescu Călin, aceasta nu întrunește condițiile de legalitate întrucât candidatul, prin nerespectarea regulilor procedurii electorale, a încălcat însăși obligația (expressis verbis prevăzută în Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 5 octombrie 2024) de a apăra democraţia, care se întemeiază tocmai pe sufragii corecte, integre și imparţiale, în conformitate cu legea, în lipsa cărora este alterat însuşi fundamentul ordinii constituționale actuale.