Consiliul European s-a reunit, joi, într-un summit extraordinar, la Bruxelles, pentru a discuta sprijinul pentru Ucraina și despre apărarea europeană. A participat și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
România a fost reprezentată de Ilie Bolojan, care a avut mai multe întâlniri oficiale importante şi la final a prezentat deciziile luate.
Liderii din UE au dat undă verde unui plan al Comisiei Europene pentru consolidarea apărării lor.
Tot la summit, Zelenski a cerut sprijin din partea liderilor europeni pentru a convinge Rusia să accepte un armistițiu parțial care să constea în oprirea atacurilor aeriene și navale efectuate cu arme cu rază lungă de acțiune.
Ungaria a fost singura țară din cele 27 care nu a votat în favoarea declarației privind sprijinul continuu pentru Ucraina.
Emmanuel Macron a anunţat că va găzdui marţi, la Paris, o reuniune a șefilor de stat major ai armatelor țărilor europene dispuse să ia parte la un contingent de menținere a păcii în Ucraina, în cazul unui acord de încetare a focului cu Rusia. Va participa şi România, deşi nu are de gând să trimită trupe, a subliniat Bolojan.
Spotmedia v-a prezentat cele mai importante declarații şi decizii de la Bruxelles:
- Concluziile lui Bolojan - Ilie Bolojan a anunţat concluziile de la summit-ul extraordinar. Printre altele, liderii UE au stabilit ca prioritară întărirea Flancului estic de la Marea Baltică la Marea Neagră. Ungaria a fost singura țară din cele 27 care nu a votat în favoarea declarației privind sprijinul continuu pentru Ucraina. Ilie Bolojan a explicat că va fi convocat un CSAT în primul trimestru din 2025 (deci în martie), dar nu se va discuta despre anularea alegerilor, ci temele vor fi legate de securitate și apărare. România nu va trimite militari în teren în Ucraina, dar poate fi, în caz de nevoie, un hub logistic pentru alte trupe. Din acest motiv, cel mai probabil, șefii apărării din România vor fi la întâlnirea de la Paris convocată de Emanuel Macron.
- Undă verde pentru planul de înarmare - Liderii din UE au dat undă verde unui plan al Comisiei Europene pentru consolidarea apărării lor, a anunțat o purtătoare de cuvânt. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus săptămâna aceasta un plan numit ''Reînarmarea Europei'', care vizează mobilizarea a aproximativ 800 de miliarde de euro, dintre care 150 de miliarde sub formă de împrumuturi, pentru a consolida capacitățile de apărare a continentului.
- Bolojan s-a întâlnit şi cu Metsola - Ilie Bolojan a avut joi o întâlnire cu Roberta Metsola, preşedintele Parlamentului European. ”Suntem hotărâţi să continuăm colaborarea excelentă dintre România şi Parlamentul European, pentru a răspunde prompt şi eficient aşteptărilor cetăţenilor noştri”, a scris Ilie Bolojan pe Facebook.
- Cine trimite trupe? - O reuniune a șefilor de stat major ai armatelor țărilor europene dispuse să ia parte la un contingent de menținere a păcii în Ucraina, în cazul unui acord de încetare a focului cu Rusia, se va desfășura marți, 11 martie, la Paris, în prezența președintelui francez Emmanuel Macron, a transmis joi anturajul acestuia, potrivit AFP. La această întâlnire se va discuta despre o eventuală "desfășurare de forțe europene" în Ucraina, trupe care "nu vor merge să lupte pe linia frontului", ci dimpotrivă, "odată semnată pacea, vor garanta respectarea ei deplină", a spus Macron.
- Zelenski anunţă o nouă întâlnire semnificativă cu SUA - Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că delegațiile Ucrainei și ale SUA au reluat discuţiile și va exista o întâlnire săptămâna viitoare. Presa internaţională avansează datele de 11 sau 12 martie şi locaţia – Riad, Arabia Saudită.
- Zelenski vrea armistiţiu pe mare şi în aer - Preşedintele ucrainean propunerea președintelui Emmanuel Macron pentru o încetare temporară a focului în aer și pe mare, ca prim pas spre un acord de pace cu Rusia. ''Toată lumea trebuie să garanteze că Rusia, singurul motiv al acestui război, acceptă necesitatea de a-i pune capăt. Acest lucru poate fi demonstrat prin două forme de liniște: fără atacuri asupra sistemelor energetice și a altor infrastructuri civile, un armistițiu asupra utilizării rachetelor, bombelor și dronelor cu rază lungă de acțiune, și fără operațiuni militare în Marea Neagră'', a declarat Zelenski, la Bruxelles. Alte solicitări:
- Slovacia va susţine declaraţia proUcraina. Ungaria rămâne izolată - Slovacia este așteptată să susțină declaraţia summit-ului în sprijinul Ucrainei, însă Ungaria refuză în continuare să semneze, o mișcare care probabil va adânci izolarea acesteia, scrie The Guardian. Diplomații de rang înalt ai UE s-au întâlnit, joi dimineață, pentru a finisa textul final al declaraţiei. Slovacia a fost convinsă să sprijine inițiativa, după ce a obținut o mențiune privind disputa sa cu Ucraina referitoare la tranzitul de gaze. Liderii UE urmează să îndemne Slovacia și Ucraina să găsească „soluții viabile la problema tranzitului de gaze, inclusiv prin reluarea acestuia”, conform celei mai recente versiuni a documentului. Viktor Orbán dorește ca UE să adopte o politică similară cu cea a lui Donald Trump și insistă că rezoluția ONU redactată de SUA, care nu conține critici la adresa Moscovei și care a fost susținută de Rusia și Belarus, face inutile toate declarațiile UE. Surse din UE sugerează că liderii europeni nu vor încerca să îl convingă pe Orbán. Ca alternativă, președintele Consiliului European, António Costa, ar putea emite concluzii susținute de celelalte 26 de state membre, în loc de concluzii formale ale Consiliului.
- "Europa trebuie să intre într-o cursă a înarmării cu Rusia și să o câștige." Premierul polonez Donald Tusk a pledat pentru "reluarea cursei înarmării" în fața Rusiei. "Europa trebuie să accepte această provocare, această cursă a înarmării. Și trebuie să o câștige", a indicat premierul polonez. "Europa ca un întreg este cu adevărat capabilă să câștige orice confruntare militară, financiară sau economică cu Rusia. Noi suntem, pur și simplu, mai puternici", a mai susținut Donald Tusk. În opinia sa, aliații europeni se confruntă cu o "cursă a înarmării inițiată de Rusia" și a susținut că în Europa "toți sunt hotărâți să accepte această provocare". "Sunt convins că Rusia va pierde această cursă", a spus Donald Tusk.
- Zelenski, discuții private cu Macron. Se pare că premierul belgian Bart De Wever nu este singurul lider al UE care s-a întâlnit separat cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski cu ocazia summit-ului UE, anunță The Guardian. Și președintele francez Emmanuel Macron a avut o întrevedere cu liderul ucrainean, pentru a analiza cele mai recente idei și planuri pentru Ucraina, în timp ce aceștia continuă să lucreze la o propunere care ar putea satisface administrația SUA și să contribuie la realizarea unei păci juste și durabile pe care o cer liderii europeni.
- Bolojan s-a văzut cu von der Leyen: "Am discutat astăzi cu președintele Ursula von der Leyen, înaintea summit-ului PPE, prioritățile României pentru implementarea Planului Național de Recuperare și Reziliență și avansarea absorbției fondurilor europene. De asemenea, mi-am exprimat sprijinul pentru inițiativele recente ale Comisiei Europene în domeniul apărării şi competitivităţii".
- "Era și timpul!" Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a spus că Europa trebuie să-și susțină declarațiile prin acțiuni concrete și să fie alături de Ucraina. "Era și timpul," le-a spus ea jurnaliștilor. "Este ceva ce cerem de mult timp – ca UE, ca Europa, să fie capabilă să stea pe propriile picioare." Ea a afirmat că situația din Ucraina nu s-a schimbat față de acum trei ani. "Ucraina luptă pentru Europa, iar Europa trebuie să fie alături, pas cu pas, de oricine luptă pentru securitatea și valorile noastre. Securitatea Ucrainei este securitatea Europei."
- Belgia continuă să sprijine Ucraina. Înainte de a ajunge la summit-ul UE, Zelenski a fost întâmpinat la Bruxelles de premierul belgian Bart De Wever, care l-a asigurat, într-o întâlnire bilaterală, că Ucraina „poate conta pe sprijinul nostru continuu”. El a adăugat că Belgia nu ar accepta nicio decizie privind viitorul Ucrainei luate fără liderii ucraineni. „Rusia este agresorul, Ucraina este victima. Nu trebuie să pierdem niciodată asta din vedere”, a spus el.
- Scholz: „Avem nevoie de schimbări pe termen lung”. Cancelarul german Olaf Scholz spune că este „în favoarea” ideii de a permite statelor UE „să-și extindă eforturile de apărare fără a fi împiedicate de regulile europene privind cadrul lor fiscal”, dar „nu doar pentru următorii unul sau doi ani, ci să se asigure pe termen lung că statele pot cheltui pentru apărare atât cât consideră ei și prietenii și aliații lor de cuviință. Acesta este motivul pentru care trebuie să facem schimbări pe termen lung în cadrul de reglementare european, în conformitate cu ceea ce discutăm în prezent în Germania.”
- Zelenski mulțumește pentru sprijin. Președintele ucrainean a sosit la Bruxelles și înaintea reuniunii liderilor europeni a ținut să le mulțumească acestora pentru „sprijinul lor puternic”, pe care spune că l-a văzut „chiar de la începutul războiului și în toată această perioadă și săptămâna trecută, ați rămas alături de noi”. „Suntem foarte recunoscători că nu suntem singuri. Și acestea nu sunt doar cuvinte. Noi simțim asta. Este foarte important că ați trimis un semnal puternic poporului ucrainean, luptătorilor ucraineni, civililor, tuturor familiilor noastre. Și este minunat că nu suntem singuri”, a spus Zelenski.
- Bolojan, mesaj înainte de summit. Preşedintele interimar al României a declarat că mandatul său la Consiliul European se bazează pe trei premise. "Particip la şedinţa Consiliului European având un mandat care se bazează pe trei premise. În primul rând, susţinerea pentru creşterea rolului Europei în menţinerea păcii pe continentul nostru", a arătat Bolojan. Preşedintele interimar a mai spus că a doua premisă este de susţinere a Ucrainei, în aşa fel încât, până la încheierea unui păcii şi la încetarea focului, să existe condiţii pentru ca frontul să nu se rupă. Mandatul vizează ”susţinerea pentru creşterea cheltuielilor de apărare, în aşa fel încât, pe baza facilităţii care este propusă, ca aceste cheltuieli să nu intre în partea de deficit, să ne putem susţine industria naţională de apărare, în aşa fel încât să consolidăm şi acest domeniu global”.
- „Ca PPE, ne-am săturat de Viktor Orban”. Manfred Weber, președintele Partidului Popular European, subliniază ruptura de premierul ungar. Orban, care a fost exclus din partid din 2021, a depășit limitele, amenințând constant cu veto, cel mai recent dintre acestea fiind chiar astăzi. Weber îl atacă și pe președintele Statelor Unite, numindu-l mincinos. „Suntem șocați de minciunile lui Trump. Învinovățirea Ucrainei pentru începutul războiului este o minciună”, spune președintele PPE, care însă nu vrea să abandoneze ceea ce el consideră încă un partener strategic. „Credem în cooperarea transatlantică”, dar trebuie relansată.
- Întâlnire Bolojan - Merz. Președintele interimar Ilie Bolojan s-a întâlnit cu Friedrich Merz, cel care va deveni, cel mai probabil, următorul cancelar al Germaniei. Bolojan a discutat și cu Manfred Webber, liderul Partidului Popular din Parlamentul European, dar și cu premierul Poloniei, Donald Tusk. "Împreună cu prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, am convenit să ne continuăm coordonarea ca parteneri strategici și aliați apropiați și să sprijinim Ucraina și Republica Moldova. Am exprimat sprijinul României pentru Polonia. Ne-am aliniat pozițiile privind prioritizarea interesului strategic de consolidare a flancului estic, având în vedere amenințările venite din Rusia", a scris Bolojan, pe X.
- Franţa oferă Ucrainei ”mijloace de informaţii”. După suspendarea ajutorului american şi ”consecinţele operaţionale importante ale suspendării cooperării în domeniul informaţiilor”, Franța a decis să livreze informații militare Ucrainei, a anunţat la postul France Inter ministrul francez al Apărării, Sébastien Lecornu.
- Zelenski cere să nu se slăbească presiunile asupra Rusiei. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelemnski cere să nu se slăbească presiunea asupra Rusiei, la o zi după un atac vizând un hotel la Krivoi Rog, oraşul său natal, în care se aflau lucrători umanitari străini care au ”supravieţuit”, relatează AFP. ”Nu trebuie să existe nicio pauză în presiunile exercitate asupra Rusiei pentru ca să pună capăt acestui război”, cere pe X preşedintele ucrainean.
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a spus, anterior, că UE și statele membre sunt pregătite să își asume o mai mare responsabilitate pentru apărarea europeană.
Iar preşedintele Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen a prezentat, marţi, la Bruxelles, un plan - denumit ”Rearm Europe” (”Reînarmarea Europei”).
Fondul ar putea mobiliza aproape 800 de miliarde de euro pentru investiții în domeniul apărării în Uniunea Europeană, inclusiv pentru ajutorul militar destinat Ucrainei.
„Trăim vremuri dintre cele mai importante și periculoase. Suntem într-o eră a reînarmării, iar Europa este pregătită să își sporească masiv cheltuielile pentru apărare”, a declarat Von der Leyen, citată de dpa.
UE și statele sale membre s-au angajat să cheltuiască mai mult pentru apărare și au luat deja măsuri decisive în acest sens. Ca parte a bugetului UE, Uniunea a alocat 16,4 miliarde de euro (în prețuri curente) pentru activități legate de securitate și apărare în cadrul financiar multianual 2021-2027, iar programul privind industria europeană de apărare ar putea mobiliza fonduri suplimentare în perioada 2025-2027.
În cadrul unui alt summit la Londra, din 2 martie, care a reunit lideri din circa 17 țări, aliații europeni s-au angajat să facă mai mult pentru securitatea Europei și să se înarmeze mai mult, insistând în același timp asupra necesității de a păstra un sprijin puternic din partea Statelor Unite.
Summit-ul a confirmat diferența de abordare dintre președintele american, Donald Trump, care dorește un acord de pace rapid între Rusia și Ucraina, și liderii europeni, care par dispuși să continue susținerea militară a Kievului până când acesta ar obține o pace pe care ar considera-o convenabilă, conform AFP.
Premierul britanic, Keir Starmer, a declarat, după summit-ul din 2 martie, că ruperea relației transatlantice nu este o perspectivă dorită de liderii europeni. „Europa trebuie să facă grosul muncii, dar, pentru a apăra pacea pe continentul nostru și pentru a reuși, acest efort trebuie susținut puternic de Statele Unite”.