„Suntem la o răscruce a istoriei. Acesta nu este momentul pentru mai multe discuții, este timpul să acționăm și să ne unim în jurul unui nou plan pentru o pace justă și durabilă”, a spus premierul britanic Keir Starmer, la finalul summitului care a avut loc la Londra.
Liderii prezenți la summit au convenit asupra a patru principii pentru acest plan:
- menținerea fluxului de ajutor militar către Ucraina cât timp războiul este în desfășurare și intensificarea presiunii economice asupra Rusiei.
- orice pace durabilă trebuie să garanteze suveranitatea și securitatea Ucrainei, iar Ucraina trebuie să fie parte la orice negocieri de pace.
- în eventualitatea unui acord de pace, liderii europeni vor avea ca obiectiv descurajarea oricărei viitoare invazii rusești în Ucraina.
- crearea unei „coaliții a celor dispuși” pentru a apăra Ucraina și a garanta pacea în țară.
Acest plan va fi apoi discutat cu Statele Unite „și va fi pus în aplicare împreună”, a mai spus Starmer, subliniind că „Europa trebuie să ducă greul”, dar acordul are nevoie de sprijinul SUA.
Lideri europeni, dar și din Ucraina, Turcia și Canada, precum și șefi ai UE și NATO au participat, duminică, la un summit organizat de premierul Keir Starmer la Londra. Scopul summitului a fost de a face să avanseze acțiunile privind securitatea și susținerea Ucrainei în războiul cu Rusia.
spotmedia.ro v-a prezentat, în format LIVE TEXT, cele mai importante informații de la Summitul de la Londra
- Premierul britanic Keir Starmer a susținut o conferință de presă în care a anunțat concluziile întâlnirii.
Iată principalele declarații:
- Menținerea fluxului de ajutor militar către Ucraina cât timp războiul este în desfășurare și intensificarea presiunii economice asupra Rusiei.
- Orice pace durabilă trebuie să garanteze suveranitatea și securitatea Ucrainei, iar Ucraina trebuie să fie parte la orice negocieri de pace.
- În eventualitatea unui acord de pace, liderii europeni vor avea ca obiectiv descurajarea oricărei viitoare invazii rusești în Ucraina.
- Crearea unei „coaliții a celor dispuși” pentru a apăra Ucraina și a garanta pacea în țară.
- Acest plan va fi apoi discutat cu Statele Unite „și va fi pus în aplicare împreună”.
- Cei dispuși să sprijine își vor intensifica acum acțiunile, deoarece este o urgență reală.
- Regatul Unit va susține acest demers „cu trupe pe teren și avioane în aer”.
- „Europa trebuie să ducă greul”, dar acordul are nevoie de sprijinul SUA. „Să fie clar, suntem de acord cu Trump asupra necesității urgente a unei păci durabile. Acum trebuie să o realizăm împreună.”
- Liderii au convenit să se întâlnească din nou în curând pentru a menține ritmul acestor acțiuni și pentru a continua să lucreze la un plan comun.
- „Suntem la o răscruce a istoriei. Acesta nu este momentul pentru mai multe discuții, este timpul să acționăm și să ne unim în jurul unui nou plan pentru o pace justă și durabilă”.
- „Nu accept ideea că SUA este un aliat nesigur, nu există două țări mai apropiate ca ale noastre”. Discuțiile de astăzi au pornit de la premisa că „acesta este un plan la care lucrăm împreună cu SUA și cu sprijinul SUA. De aceea am vorbit cu Trump aseară”.
- Trudeau: Sprijinim Ucraina cât e nevoie - Premierul canadian Justin Trudeau a declarat după summit că sprijinul Canadei pentru Ucraina va continua „atât timp cât va fi necesar”. Trudeau a mai spus că „toți avem un rol important de jucat” în apărarea Ucrainei și a scos în evidență contribuția Canadei în cadrul „coaliției celor dispuși”, formată din state care sprijină Kievul. „Canada a fost unul dintre cei mai fermi susținători ai Ucrainei încă de la începutul conflictului. Vom continua să oferim sprijinul necesar, atât timp cât va fi nevoie”, a declarat Trudeau.
- Starmer: Trebuie să facem față acestui moment împreună - Pe X, prim-ministrul Keir Starmer a transmis un mesaj scurt după summitul dedicat Ucrainei. El a declarat: „Trebuie să facem față acestui moment împreună. Pentru a asigura cel mai bun rezultat pentru Ucraina. Pentru a proteja securitatea Europei. Și pentru a ne garanta viitorul colectiv”.
- Conferință Bolojan - Președintele interimar Ilie Bolojan va susține duminică la ora 20:00 (ora României) o declarație de presă după participarea la Summitul liderilor privind Ucraina.
- Donald Tusk: Un summit istoric - Premierul polonez Donald Tusk a declarat, duminică seară, că summitul de la Londra a fost „istoric”, reuniunea având loc într-un moment de „mare provocare pentru întreaga Europă, nu doar pentru UE şi Ucraina”, relatează The Guardian. El a mai spus că „nu există nicio îndoială cine este agresorul şi cine este cel agresat, şi cine are Europa de partea sa” şi a confirmat că se vorbeşte despre „asumarea unei mai mari responsabilităţi” pentru finanţarea armatei şi a apărării de către ţările europene. El a respins orice sugestie privind o fractură durabilă între Europa şi SUA, insistând că „nu putem lăsa să se întâmple acest lucru”.
- Mark Rutte: Europenii vor crește cheltuielile de apărare - Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat după summit că a fost „o reuniune foarte bună”, în care ţările europene „au luat măsuri suplimentare”, atât în ceea ce priveşte creșterea propriilor cheltuieli de apărare, cât şi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina. El a afirmat că aliaţii doresc „să se asigure că Putin nu va mai încerca niciodată, niciodată, să atace Ucraina”, recunoscând că „înseamnă că europenii vor fi activi în Ucraina, pentru a se asigura că pacea este menţinută, că este sustenabilă, că este rezistentă, de durată”.
- Ursula von der Leyen: A fost o discuție bună - La ieșirea de la summit, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că a fost „o discuție bună și deschisă”. Ea a spus că s-a discutat despre necesitatea unor garanții de securitate cuprinzătoare, inclusiv despre punerea Ucrainei într-o poziție de forță și asigurarea mijloacelor prin care aceasta să se „fortifice și să se protejeze”. Von der Leyen a subliniat că acest lucru acoperă atât supraviețuirea economică, cât și reziliența militară. Președinta CE a mai spus că „Este acum de o importanță extremă să creștem cheltuielile... este important să ne pregătim pentru ce e mai rău”. A transmis și un mesaj către președintele american Donald Trump: „Suntem pregătiți, împreună cu voi, să apărăm democrația, să apărăm principiul conform căruia există un stat de drept, iar nimeni nu își poate invada vecinii sau schimba granițele prin forță”.
- Zelenski se întâlnește cu Regele Charles - Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a plecat de la summit și se îndreaptă către Sandringham pentru a se întâlni cu Regele Charles al III-lea.
- Summitul s-a încheiat - Summitul s-a încheiat, după aproximativ două ore de discuții. Liderii prezenți au părăsit Lancaster House. Prim-ministrul Keir Starmer este așteptat să susțină o conferință de presă în jurul orei 19:00, ora României.
- Rutte, foarte optimist - Înainte de începerea summitului, șeful NATO, Mark Rutte, a postat pe X, spunând că este „foarte optimist” în privința întâlnirii. El a enumerat trei puncte-cheie, primul fiind că „toți din Europa vor trebui să ofere mai mult” pentru a sprijini Ucraina. A adăugat că „cu toții ne dorim un acord de pace, iar acesta trebuie să fie durabil” și a subliniat că Europa „face într-adevăr un pas important înainte”. În cele din urmă, Rutte a reiterat că „pentru a menține NATO puternic, Europa va crește cheltuielile pentru apărare”.
- Starmer: Un moment unic într-o generaţie - Liderii europeni se confruntă cu „un moment unic pentru securitatea Europei”, a declarat premierul britanic Keir Starmer la deschiderea summitului. „Suntem cu toții alături de voi, de Ucraina, atât timp cât va fi nevoie”, a mai spus Starmer, completând că „obţinerea unui rezultat bun pentru Ucraina nu este doar o chestiune de bine sau rău, este vital pentru securitatea fiecărei naţiuni de aici şi a multor altora”. Starmer a confirmat și că intenţionează să elaboreze un plan pentru Ucraina, „pe care să îl discute apoi cu SUA şi să îl ducă mai departe împreună”.
- Primele imagini, Bolojan stă lângă Zelenski - Au apărut primele imagini din sala unde are loc summitul. În „capul mesei” stau președintele Franței, Emmanuel Macron, premierul britanic, Keir Starmer și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Președintele interimar Ilie Bolojan stă pe o laterală, lângă Zelenski.
- Toți liderii invitați au ajuns - La scurt timp după sosirea lui Volodimir Zelenski, a ajuns și președintele Consiliului European, Antonio Costa. Cu câteva minute înainte, a intrat și prim ministrul italian Giorgia Meloni, care anterior a avut o întâlnire tete-a-tete cu premierul britanic. Toți liderii invitați au sosit acum la summitul de la Londra, relatează BBC.
- Volodimir Zelenski a ajuns la summit - Președintele ucrainean Volodimir Zelenki a ajuns la Lancaster House, unde a fost întâmpinat de premierul britanic Keir Starmer. Din mulțimea strânsă în fața Lancaster House, din Londra, s-au auzit aplauze.
- Ilie Bolojan, întâmpinat de Starmer - Președintele interimar al României a ajuns la summitul liderilor de la Londra. El a fost întâmpinat de premierul Marii Britanii, Keir Starmer.
- Meloni: Cel mai important, să nu se divizeze Occidentul -Premierul italian Giorgia Meloni a declarat într-o conferință înainte de începerea summitului că, după altercația de vineri dintre președintele american Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski în Biroul Oval de la Casa Albă, „este foarte, foarte important să evităm riscul ca Occidentul să se divizeze”. Ea a adăugat că „Italia și Regatul Unit pot juca un rol important” în „construirea de punți”.
- Preşedintele Lituaniei: SUA şi Ucraina să revină la masa discuţiilor - „Am avut o discuţie importantă cu prim-ministrul britanic Keir_Starmer şi cu alţi lideri baltici. Concluziile mele: Nu ar trebui să ne menajăm eforturile pentru a menţine o legătură transatlantică puternică. SUA şi Ucraina ar trebui să revină la masa negocierilor, împreună cu europenii. Siguranţa flancului estic al NATO este o prioritate. Aplicarea păcii europene - un posibil element al garanţiilor de securitate pentru Ucraina", a declarat preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, după discuţiile cu Starmer şi liderii ţărilor baltice.
- Starmer a cerut scuze țărilor baltice - Faptul că liderii celor trei ţări baltice, Lituania, Letonia şi Estonia, nu au fost invitaţi să participe personal la summitul de la Londra, a stârnit o mică controversă în regiune. Într-o întâlnire înainte de summit cu președinții celor trei țări baltice, Keir Starmer şi-a prezentat scuze, spunând că „data viitoare astfel de lucruri vor fi evitate”, relatează The Guardian. Cele trei ţări se numără printre primii patru donatori de ajutor pentru Ucraina, calculat ca procent din PIB, conform Ukraine Support Tracker al Institutului Kiel.
- Donald Tusk vrea consolidarea flancului estic al NATO - Donald Tusk, prim-ministrul Poloniei, a declarat, înainte de sosirea la summitul de la Londra, că intenţionează să-i îndemne pe liderii europeni să consolideze flancul estic al NATO. „Va fi un adevărat test al intenţiilor şi capacităţilor fiecărui stat european de a avea mai multe trupe europene prezente în Finlanda, în statele baltice şi în Polonia, la graniţa cu Rusia şi Belarus”, a spus premierul polonez înainte de a zbura spre Londra, scrie BBC, adăugând că: „Trebuie să fie clar că Polonia este de partea Ucrainei, fără niciun dar”. El a pledat și pentru o relație bună cu SUA: „O Europă care îşi înţelege potenţialul global, statutul său de superputere, nu va fi o alternativă la SUA, ci cel mai dorit aliat. În cele din urmă, asta vrea Trump, ca Europa să îşi asume o responsabilitate mult mai mare pentru securitatea sa”.
- Ursula von der Leyen promite creșterea cheltuielilor pentru apărare - Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat înainte de summit, că Uniunea Europeană își va crește cheltuielile pentru apărare. „Calea către pace este forța. Slăbiciunea generează mai mult război. Vom sprijini Ucraina pe măsură ce vom întreprinde o consolidare a apărării europene”, a scris von der Leyen pe X. Detalii AICI.
Context
Summitul de la Londra din 2 martie 2025 are loc pe fondul unor alte reuniuni și întâlniri în diverse formate, pe aceeași temă, ce au avut loc în ultima perioadă, în contextul în care președintele american, Donald Trump, a anunțat, la 12 februarie 2025, că a vorbit telefonic cu președintele Putin și a ajuns la un acord cu Moscova pentru a începe „negocierile imediat”, cu scopul de a pune capăt războiului.
În plus, administrația Trump a mai precizat că este concentrată în prezent mai mult pe China decât pe Rusia și că europenii vor trebui să investească mai mult în propria apărare, conform Reuters.
La 17 februarie 2025, președintele francez, Emmanuel Macron, a găzduit o reuniune informală de urgență, la care au participat lideri din Germania, Regatul Unit, Italia, Polonia, Spania, Olanda și Danemarca, alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Antonio Costa, și secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Scopul întâlnirii a fost dezbaterea ultimelor evoluții legate de Ucraina, în contextul inițiativelor de pace lansate în ultima perioadă de noua administrație americană condusă de președintele Donald Trump. Semn al unui sentiment de urgență real, „a existat o convergență foarte puternică pentru a spune că Rusia constituie o amenințare existențială pentru europeni”, a spus șeful statului francez într-un interviu.
Delegațiile americană și rusă conduse de șefii diplomațiilor, Marco Rubio și Serghei Lavrov, au avut, la 18 februarie, la Riad, o discuție care a durat mai mult de patru ore, prima întâlnire la care SUA și Rusia au abordat încheierea războiului din Ucraina, în timp ce Kievul și aliații europeni au privit preocupați, de pe margine, această întrevedere la care Moscova a formulat o nouă cerere majoră, aceea ca Ucraina să nu adere la NATO nici acum și nici în viitor.
Statele Unite și Rusia au convenit, în context, stabilirea unui mecanism de consultări pentru a aborda elementele „'iritante în relațiile bilaterale”, cu scopul normalizării acestor relații, și să înceapă să lucreze la o modalitate de a pune capăt războiului în Ucraina, după ce președinții rus și american, Vladimir Putin și Donald Trump, au fost de acord în convorbirea lor telefonică din urmă cu o săptămână să inițieze negocieri de pace.
Cât despre participarea Uniunii Europene la negocierile de pace, secretarul de stat american, Marco Rubio, a estimat că aceasta „va trebui să fie la masă la un moment dat, întrucât și ei au sancțiuni” împotriva Rusiei, au relatat agențiile Reuters, AFP și EFE.
La 24 februarie, președintele Franței, Emmanuel Macron, a avut o întâlnire cu omologul american, Donald Trump, în Biroul Oval al Casei Albe, în timpul unei videoconferințe G7, la care restul liderilor din Marea Britanie, Canada, Japonia, Germania, Italia au participat virtual.
Macron a apreciat întâlnirea drept una „foarte bună” și „foarte prietenoasă”, într-un moment de tensiune în legătură cu decizia Washingtonului de a negocia direct cu Moscova, „peste capul europenilor și al Kievului”, pentru a pune capăt războiului din Ucraina, conform EFE și AFP.
Președintele francez a pledat cauza Uniunii Europene în fața anunțului de impunere a unor noi taxe vamale de către omologul său, Donald Trump, și la final și-a exprimat speranța că a reușit să-l convingă, a relatat AFP.
La rândul său, premierul britanic, Keir Starmer, s-a întâlnit, la 27 februarie, cu președintele american, Donald Trump, la Casa Albă, pentru primele discuții în persoană de când liderul republican a anunțat intențiile de schimbare a politicii SUA cu privire la Ucraina, Orientul Mijlociu și comerțul global, a relatat Reuters.
Starmer a cerut Statelor Unite, să ofere o „plasă de protecție” de securitate pentru orice forță europeană care ia parte într-un potențial rol de menținere a păcii în Ucraina, spunând că aceasta ar oferi Kievului o pace durabilă, mai degrabă decât o pauză temporară a violenței.
El a semnalat că Marea Britanie va crește cheltuielile pentru apărare și este de așteptat să încerce să-l asigure pe președintele SUA că Europa va oferi Kievului sprijin și garanții de securitate dacă discuțiile de pace cu Rusia vor avea succes.
În 28 februarie, președintele Donald Trump l-a primit la Casa Albă pe președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. În declarațiile din fața presei, care au precedat summitului propriu-zis, Trump a spus că se consideră un „arbitru” și un „mediator” între Ucraina și Rusia pentru a ajunge la pace, în timp ce Zelenski a spus că nu vrea să facă niciun „compromis” cu „criminalul” Vladimir Putin.
În Biroul Oval, discuția dintre cei doi s-a inflamat și a intervenit, de asemenea, vicepreședintele american, JD Vance, acesta și Trump reproșându-i lui Zelenski că dă „dovadă de lipsă de respect” față de SUA. Discuțiile au escaladat, în fața presei, iar după altercațiile verbale, președintele ucrainean a părăsit Casa Albă, conferința de presă comună Trump-Zelenski, ce urma să aibă loc, a fost anulată, iar acordul nu a mai fost semnat.
- Summitul a avut loc pentru a colabora în vederea asigurării securității Regatului Unit, Ucrainei și Europei în ansamblu.
- Regatul Unit, Franța și alte țări au convenit să colaboreze cu Ucraina „pentru un plan de oprire a luptelor”.
- Starmer subliniază că orice nou acord de sprijin pentru Ucraina trebuie susținut în forță și fiecare națiune trebuie să contribuie în cel mai bun mod posibil, asumându-și responsabilitatea și mărindu-și propria implicare.
- Liderii prezenți la summit au convenit asupra a patru pași importanți:
- Menținerea fluxului de ajutor militar către Ucraina cât timp războiul este în desfășurare și intensificarea presiunii economice asupra Rusiei.
- Orice pace durabilă trebuie să garanteze suveranitatea și securitatea Ucrainei, iar Ucraina trebuie să fie parte la orice negocieri de pace.
- În eventualitatea unui acord de pace, liderii europeni vor avea ca obiectiv descurajarea oricărei viitoare invazii rusești în Ucraina.
- Crearea unei „coaliții a celor dispuși” pentru a apăra Ucraina și a garanta pacea în țară.
- Acest plan va fi apoi discutat cu Statele Unite „și va fi pus în aplicare împreună”.
- Cei dispuși să sprijine își vor intensifica acum acțiunile, deoarece este o urgență reală.
- Regatul Unit va susține acest demers „cu trupe pe teren și avioane în aer”.
- „Europa trebuie să ducă greul”, dar acordul are nevoie de sprijinul SUA. „Să fie clar, suntem de acord cu Trump asupra necesității urgente a unei păci durabile. Acum trebuie să o realizăm împreună.”
- Liderii au convenit să se întâlnească din nou în curând pentru a menține ritmul acestor acțiuni și pentru a continua să lucreze la un plan comun.
- „Suntem la o răscruce a istoriei. Acesta nu este momentul pentru mai multe discuții, este timpul să acționăm și să ne unim în jurul unui nou plan pentru o pace justă și durabilă”.
- „Nu accept ideea că SUA este un aliat nesigur, nu există două țări mai apropiate ca ale noastre”. Discuțiile de astăzi au pornit de la premisa că „acesta este un plan la care lucrăm împreună cu SUA și cu sprijinul SUA. De aceea am vorbit cu Trump aseară”.
- Trudeau: Sprijinim Ucraina cât e nevoie - Premierul canadian Justin Trudeau a declarat după summit că sprijinul Canadei pentru Ucraina va continua „atât timp cât va fi necesar”. Trudeau a mai spus că „toți avem un rol important de jucat” în apărarea Ucrainei și a scos în evidență contribuția Canadei în cadrul „coaliției celor dispuși”, formată din state care sprijină Kievul. „Canada a fost unul dintre cei mai fermi susținători ai Ucrainei încă de la începutul conflictului. Vom continua să oferim sprijinul necesar, atât timp cât va fi nevoie”, a declarat Trudeau.
- Starmer: Trebuie să facem față acestui moment împreună - Pe X, prim-ministrul Keir Starmer a transmis un mesaj scurt după summitul dedicat Ucrainei. El a declarat: „Trebuie să facem față acestui moment împreună. Pentru a asigura cel mai bun rezultat pentru Ucraina. Pentru a proteja securitatea Europei. Și pentru a ne garanta viitorul colectiv”.
- Conferință Bolojan - Președintele interimar Ilie Bolojan va susține duminică la ora 20:00 (ora României) o declarație de presă după participarea la Summitul liderilor privind Ucraina.
- Donald Tusk: Un summit istoric - Premierul polonez Donald Tusk a declarat, duminică seară, că summitul de la Londra a fost „istoric”, reuniunea având loc într-un moment de „mare provocare pentru întreaga Europă, nu doar pentru UE şi Ucraina”, relatează The Guardian. El a mai spus că „nu există nicio îndoială cine este agresorul şi cine este cel agresat, şi cine are Europa de partea sa” şi a confirmat că se vorbeşte despre „asumarea unei mai mari responsabilităţi” pentru finanţarea armatei şi a apărării de către ţările europene. El a respins orice sugestie privind o fractură durabilă între Europa şi SUA, insistând că „nu putem lăsa să se întâmple acest lucru”.
- Mark Rutte: Europenii vor crește cheltuielile de apărare - Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat după summit că a fost „o reuniune foarte bună”, în care ţările europene „au luat măsuri suplimentare”, atât în ceea ce priveşte creșterea propriilor cheltuieli de apărare, cât şi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina. El a afirmat că aliaţii doresc „să se asigure că Putin nu va mai încerca niciodată, niciodată, să atace Ucraina”, recunoscând că „înseamnă că europenii vor fi activi în Ucraina, pentru a se asigura că pacea este menţinută, că este sustenabilă, că este rezistentă, de durată”.
- Ursula von der Leyen: A fost o discuție bună - La ieșirea de la summit, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că a fost „o discuție bună și deschisă”. Ea a spus că s-a discutat despre necesitatea unor garanții de securitate cuprinzătoare, inclusiv despre punerea Ucrainei într-o poziție de forță și asigurarea mijloacelor prin care aceasta să se „fortifice și să se protejeze”. Von der Leyen a subliniat că acest lucru acoperă atât supraviețuirea economică, cât și reziliența militară. Președinta CE a mai spus că „Este acum de o importanță extremă să creștem cheltuielile... este important să ne pregătim pentru ce e mai rău”. A transmis și un mesaj către președintele american Donald Trump: „Suntem pregătiți, împreună cu voi, să apărăm democrația, să apărăm principiul conform căruia există un stat de drept, iar nimeni nu își poate invada vecinii sau schimba granițele prin forță”.
- Zelenski se întâlnește cu Regele Charles - Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a plecat de la summit și se îndreaptă către Sandringham pentru a se întâlni cu Regele Charles al III-lea.
- Summitul s-a încheiat - Summitul s-a încheiat, după aproximativ două ore de discuții. Liderii prezenți au părăsit Lancaster House. Prim-ministrul Keir Starmer este așteptat să susțină o conferință de presă în jurul orei 19:00, ora României.
- Rutte, foarte optimist - Înainte de începerea summitului, șeful NATO, Mark Rutte, a postat pe X, spunând că este „foarte optimist” în privința întâlnirii. El a enumerat trei puncte-cheie, primul fiind că „toți din Europa vor trebui să ofere mai mult” pentru a sprijini Ucraina. A adăugat că „cu toții ne dorim un acord de pace, iar acesta trebuie să fie durabil” și a subliniat că Europa „face într-adevăr un pas important înainte”. În cele din urmă, Rutte a reiterat că „pentru a menține NATO puternic, Europa va crește cheltuielile pentru apărare”.
- Starmer: Un moment unic într-o generaţie - Liderii europeni se confruntă cu „un moment unic pentru securitatea Europei”, a declarat premierul britanic Keir Starmer la deschiderea summitului. „Suntem cu toții alături de voi, de Ucraina, atât timp cât va fi nevoie”, a mai spus Starmer, completând că „obţinerea unui rezultat bun pentru Ucraina nu este doar o chestiune de bine sau rău, este vital pentru securitatea fiecărei naţiuni de aici şi a multor altora”. Starmer a confirmat și că intenţionează să elaboreze un plan pentru Ucraina, „pe care să îl discute apoi cu SUA şi să îl ducă mai departe împreună”.
- Primele imagini, Bolojan stă lângă Zelenski - Au apărut primele imagini din sala unde are loc summitul. În „capul mesei” stau președintele Franței, Emmanuel Macron, premierul britanic, Keir Starmer și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Președintele interimar Ilie Bolojan stă pe o laterală, lângă Zelenski.
- Toți liderii invitați au ajuns - La scurt timp după sosirea lui Volodimir Zelenski, a ajuns și președintele Consiliului European, Antonio Costa. Cu câteva minute înainte, a intrat și prim ministrul italian Giorgia Meloni, care anterior a avut o întâlnire tete-a-tete cu premierul britanic. Toți liderii invitați au sosit acum la summitul de la Londra, relatează BBC.
- Volodimir Zelenski a ajuns la summit - Președintele ucrainean Volodimir Zelenki a ajuns la Lancaster House, unde a fost întâmpinat de premierul britanic Keir Starmer. Din mulțimea strânsă în fața Lancaster House, din Londra, s-au auzit aplauze.
- Ilie Bolojan, întâmpinat de Starmer - Președintele interimar al României a ajuns la summitul liderilor de la Londra. El a fost întâmpinat de premierul Marii Britanii, Keir Starmer.
- Meloni: Cel mai important, să nu se divizeze Occidentul -Premierul italian Giorgia Meloni a declarat într-o conferință înainte de începerea summitului că, după altercația de vineri dintre președintele american Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski în Biroul Oval de la Casa Albă, „este foarte, foarte important să evităm riscul ca Occidentul să se divizeze”. Ea a adăugat că „Italia și Regatul Unit pot juca un rol important” în „construirea de punți”.
- Preşedintele Lituaniei: SUA şi Ucraina să revină la masa discuţiilor - „Am avut o discuţie importantă cu prim-ministrul britanic Keir_Starmer şi cu alţi lideri baltici. Concluziile mele: Nu ar trebui să ne menajăm eforturile pentru a menţine o legătură transatlantică puternică. SUA şi Ucraina ar trebui să revină la masa negocierilor, împreună cu europenii. Siguranţa flancului estic al NATO este o prioritate. Aplicarea păcii europene - un posibil element al garanţiilor de securitate pentru Ucraina", a declarat preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, după discuţiile cu Starmer şi liderii ţărilor baltice.
- Starmer a cerut scuze țărilor baltice - Faptul că liderii celor trei ţări baltice, Lituania, Letonia şi Estonia, nu au fost invitaţi să participe personal la summitul de la Londra, a stârnit o mică controversă în regiune. Într-o întâlnire înainte de summit cu președinții celor trei țări baltice, Keir Starmer şi-a prezentat scuze, spunând că „data viitoare astfel de lucruri vor fi evitate”, relatează The Guardian. Cele trei ţări se numără printre primii patru donatori de ajutor pentru Ucraina, calculat ca procent din PIB, conform Ukraine Support Tracker al Institutului Kiel.
- Donald Tusk vrea consolidarea flancului estic al NATO - Donald Tusk, prim-ministrul Poloniei, a declarat, înainte de sosirea la summitul de la Londra, că intenţionează să-i îndemne pe liderii europeni să consolideze flancul estic al NATO. „Va fi un adevărat test al intenţiilor şi capacităţilor fiecărui stat european de a avea mai multe trupe europene prezente în Finlanda, în statele baltice şi în Polonia, la graniţa cu Rusia şi Belarus”, a spus premierul polonez înainte de a zbura spre Londra, scrie BBC, adăugând că: „Trebuie să fie clar că Polonia este de partea Ucrainei, fără niciun dar”. El a pledat și pentru o relație bună cu SUA: „O Europă care îşi înţelege potenţialul global, statutul său de superputere, nu va fi o alternativă la SUA, ci cel mai dorit aliat. În cele din urmă, asta vrea Trump, ca Europa să îşi asume o responsabilitate mult mai mare pentru securitatea sa”.
- Ursula von der Leyen promite creșterea cheltuielilor pentru apărare - Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat înainte de summit, că Uniunea Europeană își va crește cheltuielile pentru apărare. „Calea către pace este forța. Slăbiciunea generează mai mult război. Vom sprijini Ucraina pe măsură ce vom întreprinde o consolidare a apărării europene”, a scris von der Leyen pe X. Detalii AICI.
Context
Summitul de la Londra din 2 martie 2025 are loc pe fondul unor alte reuniuni și întâlniri în diverse formate, pe aceeași temă, ce au avut loc în ultima perioadă, în contextul în care președintele american, Donald Trump, a anunțat, la 12 februarie 2025, că a vorbit telefonic cu președintele Putin și a ajuns la un acord cu Moscova pentru a începe „negocierile imediat”, cu scopul de a pune capăt războiului.
În plus, administrația Trump a mai precizat că este concentrată în prezent mai mult pe China decât pe Rusia și că europenii vor trebui să investească mai mult în propria apărare, conform Reuters.
La 17 februarie 2025, președintele francez, Emmanuel Macron, a găzduit o reuniune informală de urgență, la care au participat lideri din Germania, Regatul Unit, Italia, Polonia, Spania, Olanda și Danemarca, alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Antonio Costa, și secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Scopul întâlnirii a fost dezbaterea ultimelor evoluții legate de Ucraina, în contextul inițiativelor de pace lansate în ultima perioadă de noua administrație americană condusă de președintele Donald Trump. Semn al unui sentiment de urgență real, „a existat o convergență foarte puternică pentru a spune că Rusia constituie o amenințare existențială pentru europeni”, a spus șeful statului francez într-un interviu.
Delegațiile americană și rusă conduse de șefii diplomațiilor, Marco Rubio și Serghei Lavrov, au avut, la 18 februarie, la Riad, o discuție care a durat mai mult de patru ore, prima întâlnire la care SUA și Rusia au abordat încheierea războiului din Ucraina, în timp ce Kievul și aliații europeni au privit preocupați, de pe margine, această întrevedere la care Moscova a formulat o nouă cerere majoră, aceea ca Ucraina să nu adere la NATO nici acum și nici în viitor.
Statele Unite și Rusia au convenit, în context, stabilirea unui mecanism de consultări pentru a aborda elementele „'iritante în relațiile bilaterale”, cu scopul normalizării acestor relații, și să înceapă să lucreze la o modalitate de a pune capăt războiului în Ucraina, după ce președinții rus și american, Vladimir Putin și Donald Trump, au fost de acord în convorbirea lor telefonică din urmă cu o săptămână să inițieze negocieri de pace.
Cât despre participarea Uniunii Europene la negocierile de pace, secretarul de stat american, Marco Rubio, a estimat că aceasta „va trebui să fie la masă la un moment dat, întrucât și ei au sancțiuni” împotriva Rusiei, au relatat agențiile Reuters, AFP și EFE.
La 24 februarie, președintele Franței, Emmanuel Macron, a avut o întâlnire cu omologul american, Donald Trump, în Biroul Oval al Casei Albe, în timpul unei videoconferințe G7, la care restul liderilor din Marea Britanie, Canada, Japonia, Germania, Italia au participat virtual.
Macron a apreciat întâlnirea drept una „foarte bună” și „foarte prietenoasă”, într-un moment de tensiune în legătură cu decizia Washingtonului de a negocia direct cu Moscova, „peste capul europenilor și al Kievului”, pentru a pune capăt războiului din Ucraina, conform EFE și AFP.
Președintele francez a pledat cauza Uniunii Europene în fața anunțului de impunere a unor noi taxe vamale de către omologul său, Donald Trump, și la final și-a exprimat speranța că a reușit să-l convingă, a relatat AFP.
La rândul său, premierul britanic, Keir Starmer, s-a întâlnit, la 27 februarie, cu președintele american, Donald Trump, la Casa Albă, pentru primele discuții în persoană de când liderul republican a anunțat intențiile de schimbare a politicii SUA cu privire la Ucraina, Orientul Mijlociu și comerțul global, a relatat Reuters.
Starmer a cerut Statelor Unite, să ofere o „plasă de protecție” de securitate pentru orice forță europeană care ia parte într-un potențial rol de menținere a păcii în Ucraina, spunând că aceasta ar oferi Kievului o pace durabilă, mai degrabă decât o pauză temporară a violenței.
El a semnalat că Marea Britanie va crește cheltuielile pentru apărare și este de așteptat să încerce să-l asigure pe președintele SUA că Europa va oferi Kievului sprijin și garanții de securitate dacă discuțiile de pace cu Rusia vor avea succes.
În 28 februarie, președintele Donald Trump l-a primit la Casa Albă pe președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. În declarațiile din fața presei, care au precedat summitului propriu-zis, Trump a spus că se consideră un „arbitru” și un „mediator” între Ucraina și Rusia pentru a ajunge la pace, în timp ce Zelenski a spus că nu vrea să facă niciun „compromis” cu „criminalul” Vladimir Putin.
În Biroul Oval, discuția dintre cei doi s-a inflamat și a intervenit, de asemenea, vicepreședintele american, JD Vance, acesta și Trump reproșându-i lui Zelenski că dă „dovadă de lipsă de respect” față de SUA. Discuțiile au escaladat, în fața presei, iar după altercațiile verbale, președintele ucrainean a părăsit Casa Albă, conferința de presă comună Trump-Zelenski, ce urma să aibă loc, a fost anulată, iar acordul nu a mai fost semnat.