Alegerile din Germania au fost o demonstrație rară pentru ultimii ani despre cum poate fi învinsă Rusia, chiar și atunci când primește un ajutor indirect și de neconceput până acum din partea noii administrații americane.
De altfel, strategia Rusiei în ultimii doi ani în ceea ce privește procesele electorale din Occident a vizat două paliere:
- Componenta de acum tradițională de dezinformare, propagandă, prin manipularea conținutului și amplificarea fake news-urilor în social media;
- Discreditarea proceselor electorale și descurajarea participării la vot, incapacitarea formării unei mase sociale critice care să contracareze extremismul și să consolideze centrul liberal.
Dacă pe primul palier eforturile Kremlinului au înregistrat reușite notabile, de la cazul românesc la cel german, a doua componentă a fost dejucată la alegerile din Germania.
Lectura simplistă a alegerilor anticipate din Germania este că extrema dreaptă, AfD, și-a dublat scorul față de alegerile precedente și a reușit să-și adjudece Estul, terenul bombardat de propaganda rusească de mai mult timp decât au început să apară analizele despre manufacturarea resentimentului post-comunist.
În literatura est-germană sunt exemple despre propaganda anti-NATO încă de dinaintea căderii Zidului, care a continuat să sape în subterane în ultimele decenii, declinând „umilirea” Estului de către Vest. Aici era însă un loc comun, o dinamică pe care o știam.
Elementele de noutate și lectura mai complexă a scrutinului de la Berlin arată însă și două dintre ingredientele cu care extremismul și, pe cale de consecință, războiul hibrid al Rusiei pot fi încetinite:
- Asimilarea AfD cu fața cea mai hidoasă a extremei drepte, din istoria occidentală;
- Participarea crescută la vot, chiar și a acelor segmente de electorat deziluzionate de partidele mainstream, dar fără a se retrage în partide marginale/resentimentare/radicale.
Să le luăm pe rând.
AfD, deși a luat un scor istoric și ridică semnale de alarmă privind votul tinerilor, în special al bărbaților tineri – lucru care s-a întâmplat și în alegerile din SUA și sunt analize care arată cum acest segment a fost țintit cu mesaje conservatoare, pe de o parte, și cu narațiuni despre pierderea rolului social, pe de altă parte – a pierdut cel puțin două procente la scrutin, față de sondajele anterioare.
Legătura cauzală este aceea cu imixtiunea noii administrații de la Washington, prin vicepreședintele JD Vance și Elon Musk, în alegeri, prin validarea AfD.
Or, să le ceri germanilor să legitimeze discursul lui Elon Musk or, indirect, salutul care pare nazist, făcut la recentul congres al conservatorilor, înseamnă să nu înțelegi resorturile culturii politice a Germaniei.
Pe de altă parte, participarea masivă la vot, peste 80%, cea mai mare prezență la vot de după căderea Zidului Berlinului, a resemantizat reușita AfD – scorul corect este acela că 80% dintre cei care au votat au respins extremismul.
- Politico: Merz a câștigat alegerile din Germania. Ce înseamnă acest lucru pentru Europa
- Cine e Friedrich Merz, cel mai în vârstă candidat la funcția de cancelar din Germania
- Germania a votat schimbarea
Este o demonstrație despre cum societatea, de fapt, poate învinge ani întregi de propagandă a urii alimentată de Kremlin și iresponsabil alimentată în ultimele săptămâni și de Vance & Musk, dar care nu ar fi fost posibilă fără atitudinea morală a președintelui Ucrainei, liderul care, la Munchen și în zilele care au urmat, a dat practic în vileag limitele politicii tranzacționale ale administrației Trump și fără consecvența politicienilor de sorginte liberală de la Berlin (unde liberal nu înseamnă un partid liberal anume, ci o paradigmă democratică a puterii politice), care au denunțat imixtiunile în politica internă.
- 9 din 10 nemți se tem de manipulare electorală din străinătate: Rusia și SUA, principalele amenințări
- Germania îl ironizează pe Elon Musk: Libertatea de opinie acoperă și cele mai mari prostii
Electoratul german a lărgit orizontul de timp în care pro-democraticii pot identifica soluții care să se adreseze condițiilor de posibilitate ale radicalismului și opțiunii pentru platforme extremiste.
Efectele sunt încă mai puternice în afara Germaniei: iliberalii se văd cu avântul domolit, Viktor Orban și Elon Musk s-au strâns în jurul șefei AfD, iar filo-rușii și utilii Moscovei au pierdut strategia descurajării procesului democratic, un lucru extrem de important.
Întrebarea la București e dacă românii pot repeta reușita germanilor, cu ce au pe masă: lideri politici pro-democratici de calitate intelectuală de multe ori îndoielnică și fără curaj politic.