Deputaţii au adoptat miercuri două legi care permit, printre altele, doborârea dronelor în spaţiul aerian românesc. AUR, S.O.S. România și POT au votat împotrivă. Adoptarea acestor legi a provocat un val de informaţii false propagate pe reţelele de socializare.
Aşa că Ministerul Apărării s-a văzut nevoit, joi, să reacţioneze.
Iată principalele dezinformări, apărute pe Facebook şi pe TikTok:
- Cetăţenii României vor fi obligaţi să meargă la război sau copiii românilor vor fi trimişi să lupte în Ucraina;
- Parlamentul României va vota instaurarea unei dictaturi militare;
- Comanda Armatei României va fi cedată către armate străine / către NATO / către Bruxelles;
- Armata va putea primi ordine să tragă în poporul care protestează.
- Integrarea spaţiul aerian național în spaţiul aerian al NATO şi gestionarea în comun a acestui spaţiu cu structurile aliate reprezintă o formă de cedare a suveranităţii naţionale,
- România va fi ocupată de trupe străine (efective NATO, prezentate ca trupe de ocupaţie);
- Autorităţile fac pregătiri pentru intrarea României în război;
- Iniţierea, dezbaterea şi adoptarea acestor proiecte legislative reprezintă un act de trădare naţională.
MApN consideră că încercările de a prezenta măsurile concrete de întărire a capacităţii de apărare a României şi a NATO drept acte de trădare naţională se înscriu în tiparul campaniilor de dezinformare desfăşurate în spaţiul public din ţara noastră, inclusiv de actori statali cu o agendă contrară suveranităţii României şi împotriva NATO, „prin care se încearcă inducerea unui climat de panică şi de slăbire a încrederii în capacitatea instituţiilor din sistemul naţional de securitate de a-şi îndeplini misiunile constituţionale”.
În plus, postările mai afirmă în mod fals că aceste proiecte nu ar fi parcurs procesul de transparenţă decizională cerut de lege, când de fapt au fost organizate inclusiv dezbateri publice.
Nu este pentru prima dată când în legătură cu aceste proiecte sunt rostogolite în spaţiul public "informaţii false, manipulări şi exagerări bazate pe scoaterea din context”, arată platforma Inforadar.
Astfel de dezinformări şi manipulări "constituie încercări de subminare a suveranităţii şi securităţii naţionale”, a explicat MApN.
Ce aduc nou cele două legi
Ministerul Apărării a explicat ce reprezintă cele două proiecte legislative.
Legea privind controlul utilizării spaţiului aerian naţional îşi propune să stabilească un nou cadru de cooperare şi coordonare la nivelul autorităţilor şi instituţiilor care au competenţe în gestionarea şi monitorizarea spaţiului aerian naţional.
"Ca urmare a războiului ilegal declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei, ţară cu care România împarte o graniţă cu o lungime semnificativă, a devenit evident că sfera riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, a integrităţii spaţiului aerian naţional şi siguranţei aeronautice, a vieţii şi sănătăţii persoanelor şi a patrimoniului trebuie extinsă pentru a include şi noile tipuri de mijloace de atac utilizate”, a precizat sursa citată.
Astfel, actul normativ va reglementa măsurile pe care statul român le va putea lua pentru controlul utilizării spaţiului aerian naţional, va stabili autorităţile şi instituţiile care au competente în luarea măsurilor de prevenire şi contracarare a utilizării spaţiului aerian naţional, nu doar de către aeronave, ci şi de sisteme de aeronave fără pilot la bord – drone, precum şi alte vehicule aeriene care ar putea fi folosite în viitor.
Legea privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiilor militare pe teritoriul statului român urmăreşte crearea cadrului juridic care să permită desfăşurarea unor misiuni şi operaţii pe teritoriul statului român, în vederea întreprinderii măsurilor necesare, prin care să fie protejată viaţa, sănătatea, proprietatea, drepturile şi libertăţile cetăţenilor români.
MApN a explicat că necesitatea promovării proiectului de lege a apărut, în mod obiectiv, din faptul că actualul cadru normativ nu acoperă nevoile noilor realităţi rezultate din urma aceloraşi evoluţii din regiune, în care agresiunile repetate şi ilegale ale Federaţiei Ruse împotriva unui stat suveran, cu care ţara noastră se învecinează, creează riscuri de securitate pentru România şi pentru NATO.
”Concret, proiectul de lege propune completarea normelor în vigoare cu privire la pregătirea şi desfăşurarea misiunilor şi operaţiilor pe timp de pace, pe teritoriul naţional de către forţele armate ale României sau ale statelor aliate dislocate pe teritoriul nostru naţional, ca parte a măsurilor de consolidare a posturii de apărare şi descurajare a oricărei agresiuni împotriva ţării noastre sau a teritoriului comun al Alianţei.
Adoptarea acestui proiect va oferi baza legală pentru luarea în mod oportun şi eficient de măsuri de prevenire şi descurajare a riscurilor şi ameninţărilor, precum şi reacţia promptă la acestea, pe durate limitate, în raport cu evoluţia crizei, însă fără a fi necesară instituirea sau declanşarea unei stări excepţionale (stare de mobilizare, de asediu sau război), potrivit legislaţiei în materie”, a precizat platforma Inforadar.
Dezinformarea privind transferul de autoritate
Ministerul Apărării explică şi dezinformarea privind transferul de autoritate.
”Cea mai vehiculată dezinformare vizează conceptul de transfer de autoritate, care este utilizat în mod uzual, în cadrul NATO, în desfăşurarea operaţiilor sau misiunilor în cadru aliat sau de coaliţie.
Proiectul de lege defineşte transferul de autoritate drept o acţiune prin care diferite grade de autoritate ale comenzii şi controlului asupra unor forţe desemnate sunt conferite, pe o durată determinată, de către comandantul forţelor aliate sau autorităţile militare ale statelor participante la o coaliţie pe teritoriul statului român către şeful Statului Major al Apărării sau, după caz, de către acesta unui comandant aliat sau de coaliţie, în condiţiile legii române şi ale tratatelor la care România este parte” , a afirmat MApN.
Pe timpul unor misiuni şi operaţii militare care s-ar putea desfăşura pe teritoriul statului român la care ar participa şi forţe armate străine, comandanţii desemnaţi să conducă aceste misiuni sau operaţii vor exercita comanda operaţională (adică doar în legătură cu şi pe timpul desfăşurării acestor misiuni sau operaţii) a efectivelor militare române şi străine participante. Aceşti comandanţi pot fi români sau străini.
Procedura transferului de autoritate este reglementată în legislaţia românească de mai bine de 13 ani, iar la articolul 11, acest act normativ defineşte în mod similar transferul de autoritate către un comandant străin sau român, însă stabileşte această procedură ca fiind aplicabilă doar în misiuni şi operaţii multinaţionale desfăşurate în afara teritoriului României.
”Această limitare geografică era justificată de realităţile mediului de securitate ale vremurilor la care a fost adoptată legea, care făceau ca ameninţările şi pericolele să se manifeste în teatrele de operaţii.
Din păcate, războiul de agresiune al Rusiei declanşat în 2022 a adus aceste ameninţări la frontierele NATO şi la graniţa României cu Ucraina.
De aceea, pentru adaptarea la noile realităţi, este necesar un cadru juridic prin care să se poată asigura principiul comenzii unice pentru un comandant român sau aliat, în orice situaţie în care s-ar planifica şi executa operaţii sau misiuni militare pe teritoriul naţional, în care să fie angrenate atât efective ale Armatei României, cât şi ale armatelor aliate”, a mai declarat MApN, care a adăugat că exercitarea comenzii de către un comandant, fie el român sau străin, nu implică în niciun fel vreo formă de cedare a suveranităţii niciuneia dintre ţările ale căror efective participă la misiunea sau operaţia în discuţie.
Ministerul Apărării mai precizează că transferul operaţional către un comandant străin nu implică întreaga Armată a României, ci doar acele efective desemnate să participe la misiunea sau operaţia pe care acesta o va comanda, iar orice altă interpretare este falsă!
Armata nu va trage la proteste!
Altă acuzaţie fără justificare este legată de prevederile prin care, „pe durata participării la misiuni şi operaţii militare, pe teritoriul statului român, pentru îndeplinirea misiunilor încredinţate, personalul forţelor armate române şi străine poate face uz de armamentul, muniţiile şi dispozitivele militare din dotare, în conformitate cu legislaţia României şi cu regulile de angajare autorizate”.
”Această prevedere este prezentată în mod fals drept o autorizare acordată forţelor armate române şi străine de a folosi muniţia de război împotriva populaţiei civile participante la proteste (!). Şi această formă de manipulare se înscrie în tiparul campaniilor de dezinformare desfăşurate în spaţiul public din România, prin care se încearcă inducerea unui climat de panică şi de slăbire a încrederii în capacitatea instituţiilor din sistemul naţional de securitate de a-şi îndeplini misiunile constituţionale. Această formă de interpretare a textului legislativ este o manipulare şi nu are legătură cu realitatea obiectivă”, a mai transmis platforma Inforadar.
