Avem o cerere din PNRR depusă de peste un an de zile, din 2023, care încă nu este plătită, iar premierul Ciolacu cere înțelegere Comisiei Europene pentru situația politică din România.
Exact ceea ce a cerut în urmă cu șase luni de zile, când a spus Comisiei Europene: păsuiți-ne, lăsați-ne să creștem deficitul, lăsați-ne să cheltuim iresponsabil, fiindcă vom câștiga alegerile cu forțele pro-europene. Și am văzut că alegerile prezidențiale au fost câștigate de un candidat anti-european. Deci risipa pe care a făcut-o anul trecut nu l-a ajutat.
Lipsa reformelor de anul trecut nu l-a ajutat nici pe el, nici partidul lui și mai ales nu a ajutat România. Acum vine cu aceeași atitudine și spune: avem alegeri, păsuiți-ne în continuare. Or, mecanismul european din care sunt finanțate PNRR-urile se încheie peste un an jumate, iar noi am primit două tranșe din zece. Suntem în a doua parte a clasamentului, eram în prima parte, eram în prima treime a clasamentului în urmă cu un an jumate. Deci pierdem contactul, spune europarlamentarul Siegfried Mureșan, negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul multianual al UE.
Siegfried Mureșan, ne vedem la Strasbourg într-un moment destul de important, în care punem banii Uniunii Europene pe masă și ne gândim care sunt liniile mari de finanțare. Lucrurile care s-au întâmplat în ultima vreme, de la imixtiunea Rusiei din nou în alegerile europene, în procesele democratice din UE, situația din Statele Unite și retragerea banilor americani din unele proiecte, au modificat liniile de finanțare ale bugetului UE? Unde ducem banii UE acum?
Bugetul Uniunii Europene este mereu decis pe șapte ani.
În momentul de față, avem bugetul 2021-2027 decis în anul 2020. Începem acum munca pentru a decide în ce direcție vor merge fondurile europene în perioada 2028-2034, care vor fi prioritățile, câți bani, în ce condiții, în ce domenii vor merge în anul 2020.
Am decis bugetul pentru perioada 2021-2027 înainte de invazia ilegală și ilegitimă a forțelor armate ruse în Ucraina, de la începutul acelui război. Am înțeles că trebuie să investim mai mult în securitate și apărare. Am înțeles că trebuie să ne ajutăm statele vecine: Ucraina, Republica Moldova și vedem că trebuie să ne reorganizăm complet politica energetică, să ne reorganizăm infrastructura energetică.
Avem priorități noi care nu sunt suficient prevăzute în acest buget.
Din păcate, bugetul 2021-2027 este un buget cu rezerve limitate, cu foarte puțină flexibilitate și nu putem reacționa în cazul unor evenimente, situații neprevăzute.
Vor fi situații neprevăzute și în viitor? Da, vor fi. Care vor fi acelea, nu știm. Crize au existat mereu în trecut. În bugetul 2014-2020 am avut criza migrației și a refugiaților în 2015-2016, am avut Brexit-ul și am avut începutul pandemiei generate de coronavirus.
Ca atare, pentru viitor, bugetul Uniunii Europene trebuie în primul rând să fie mai flexibil. În al doilea rând, să avem o simplificare, o reducere a birocrației. Reducerea birocrației reduce și efortul, și costurile pentru beneficiar.
Sigur că trebuie să avem respectarea valorilor europene. Vrei bani europeni? Trebuie să respecți valorile europene, ceea ce am avut deja și până acum, o condiționare de statul de drept.
Cine crede voios că poate să încalce reguli europene și speră să primească fonduri europene în paralel trebuie să înțeleagă că se înșală.
Vedem în Ungaria, Viktor Orban are în continuare 20 de miliarde de euro fonduri europene blocate, din cauza atacurilor lui la statul de drept și o fotografie cu Donald Trump la Mar-a- Lago nu-l ajută în a dezvolta economia Ungariei și nu-l ajută să compenseze pierderile pe care le are, fiindcă e anti-european, la Bruxelles.
Deci bugetul trebuie să fie mai flexibil, mai simplu, să se asigure că statele membre respectă valori europene și trebuie să pună în echilibru vechile priorități ale Uniunii Europene și noile priorități.
Vechile priorități sunt agricultura și politica de coeziune. Ele continuă să fie importante când vedem ce se întâmplă în Africa, în Orientul Mijlociu, în Ucraina.
E clar că noi trebuie să producem mai multă hrană în Europa, nu mai puțină. Deci prioritățile tradiționale continuă să fie importante, dar avem și priorități noi, tranziția spre o economie digitală verde, protecția frontierei externe și apărarea.
Nu poți face mai multe cu un buget mai mic. E clar că avem nevoie de un buget mai robust în următorii ani, un buget care trebuie să fie aliniat noilor priorități politice, care sunt securitatea și competitivitatea.
Practic, un buget mai mare pentru apărare, pentru securizarea frontierelor.
Acest buget a fost gândit în 2020, înainte de a avea război pe continentul european, suma prevăzută în acest buget pentru apărare este aproape zero, după care statele membre au lansat o facilitate de pace interguvernamentală, care e în afara bugetului Uniunii Europene.
Avem nevoie pentru următorii 10 ani de 500 de miliarde de euro investiții adiționale în apărare la nivel european, o parte vor veni de la statele membre, vedem că sunt creșteri de contribuție, parte vor fi investiții private în industria de apărare, dar o parte trebuie să vină din bugetul Uniunii Europene.
Cât de mult se potrivesc aceste linii de finanțare, să spunem, cu nevoile pe care le are România, de pildă?
Din păcate, chiar astăzi (miercuri - n.red.) vedem că avem un prim-ministru care repetă aceleași șabloane în materie de dezvoltare, în materie de fonduri europene de ani de zile. În timp ce alte state merg înainte, noi rămânem pe loc.
De ce spun că vedem, din păcate, acest lucru? Chiar astăzi avem vizita delegației Comisiei Europene la București, care se ocupă de implementarea PNRR-urilor. La începutul perioadei de implementare a PNRR-ului României, România era printre primele state. România depusese PNRR-ul la timp, am obținut prefinanțare la timp, am obținut destul de repede primele două tranșe.
Eram între primele șapte state care au primit primele două tranșe.
Între timp, de un an jumate, nu s-a mai întâmplat nimic.
Avem o cerere din PNRR depusă de peste un an de zile, din 2023, care încă nu este plătită, iar premierul cere înțelegere Comisiei Europene pentru situația politică din România.
Exact ceea ce a cerut în urmă cu șase luni de zile, când a spus Comisiei Europene: păsuiți-ne, lăsați-ne să creștem deficitul, lăsați-ne să cheltuim iresponsabil, fiindcă vom câștiga alegerile cu forțele pro-europene. Și am văzut că alegerile prezidențiale au fost câștigate de un candidat anti-european.
Deci risipa pe care a făcut-o anul trecut nu l-a ajutat. Lipsa reformelor pe care a făcut-o anul trecut nu l-a ajutat nici pe el, nici partidul lui și, mai ales, nu a ajutat România.
Acum vine cu aceeași atitudine și spune: avem alegeri, păsuiți-ne în continuare. Or, mecanismul european din care sunt finanțate PNRR-urile se încheie peste un an jumate, iar noi am primit două tranșe din zece. Suntem în a doua parte a clasamentului, eram în prima parte, eram în prima treime a clasamentului în urmă cu un an jumate. Deci pierdem contactul.
Încercăm să obținem în Parlamentul European o prelungire a PNRR, a mecanismului european din care sunt finanțate PNRR-urile, însă nu știm dacă vom reuși să obținem. Avem în momentul de față Italia, care a primit șase tranșe din PNRR, avem trei țări care au primit cinci tranșe, șapte țări care au primit patru tranșe. Noi am primit două tranșe.
Poate să aibă asta repercusiuni pentru accesul la următoarele fonduri europene? Dacă tu nu-ți faci treaba, practic.
În primul rând, în PNRR-ul României sunt prevăzute 10 tranșe în total. Noi suntem împotmoliți. Țintele și jaloanele din fiecare tranșă depind de țintele și jaloanele din tranșele anterioare. Deci dacă nu reușești să închizi a treia tranșă, nu poți s-o ceri pe a patra, pe a cincea, pe a șasea. Deci riscăm să avem pierderi în lanț din PNRR.
Eu sunt negociator al Parlamentului pe bugetul Uniunii Europene post-2027. Vreau o politică de coeziune cât mai robustă. Rata de absorbție este foarte mică în România. Întotdeauna am avut întârzieri, dar întotdeauna pe final am reușit să le recuperăm. Acum, pe acest exercițiu, rata de absorbție e foarte mică.
În afară de pre-finanțări, nu am absorbit aproape nimic. Și atunci când eu merg să discut cu colegi din Comisie, Consiliu, din alte state și spun: pare că nu aveți nevoie, pare că nu reușiți să le absorbiți. PNRR-ul e la mai puțin de o treime și politica de coeziune e aproape neîncepută.
Deci încetinirile actualului guvern afectează credibilitatea noastră când cerem fonduri europene semnificative pentru România, pentru viitor..
Ajungem în situații din astea dezastruoase, în care nu putem să reparăm un pod și ne reproșează chiar aliații din NATO că nu putem să reparăm infrastructura, infrastructură s-o putem folosi în scopuri militare. Situația geopolitică o cam cere.
Finanțarea infrastructurii cu utilizare duală civilă și militară va fi una dintre prioritățile bugetului în viitor.
Infrastructură pe care în viața de zi cu zi să o folosim noi toți. Drumuri mai solide, poduri mai solide, drumuri expres, autostrăzi ne ajută pe toți, în caz de pericol, să fie folosite pentru scop militari.
Politica de coeziune trebuie în viitor să finanțeze obiective cu utilizare duală, civilă și militară. A întări infrastructura e bine pentru economie, dar ne face și mai siguri ca țară.
Am văzut în ultima vreme foarte multe decizii ale administrației americane care afectează poate mai mult decât intern, afectează întreaga lume, afectează cumva și România, pentru că sunt foarte multe fonduri retrase, nu mai sunt finanțări pentru programe care țin de democrație, de democratizare, presă liberă și mă uit mult mai mult spre Republica Moldova. Va putea UE să compenseze, să ocupe cumva acest vid, pentru că, dacă nu, știți bine, îl vor ocupa măcar cu discursuri și mesaje populiștii, pro-rușii și așa mai departe, statele ostile?
Statele Unite sunt un aliat esențial pentru noi în materie de securitate, în materie de comerț. Noi, Europa, nu vom întoarce niciodată spatele Statelor Unite, dar trebuie să fim pregătiți pentru situații în care acțiunile administrației americane ne sunt ostile.
Ieri am văzut că administrația americană a introdus primele taxe vamale asupra produselor, care afectează și România, asupra oțelului, aluminiului exportat.
Noi producem aluminiu-oțel. Nu am văzut din partea actualei administrații nicio măsură menită să sprijine Uniunea Europeană, dar am văzut din partea actualei administrații americane deja măsuri care afectează Uniunea Europeană, direct și indirect, afectează economia și afectează societatea civilă.
Această tentativă de slăbire și, de fapt, distrugere a USAID privind ajutorul internațional în domeniul dezvoltării afectează România, dar afectează mai ales multe țări în curs de dezvoltare, în special Republica Moldova. Mi-e teamă că prin retragerea Statelor Unite din susținerea societății civile la nivel mondial vom avea o slăbire a societății civile și o reașezare completă a societății civile.
Multe voci obiective, puternice, credibile, din presa liberă, din societatea civilă, inclusiv din Republica Moldova, vor avea nevoie de sprijin. Și Uniunea Europeană trebuie să înțeleagă că are o responsabilitate aici.
Nu vom putea rezolva toate problemele de pe glob, nu vom putea substitui retragerea Statelor Unite din societatea civilă de peste tot de pe glob. Dar trebuie să facem în vecinătatea noastră imediată și trebuie să facem în statele membre ale Uniunii Europene.
Transcriptul interviului a fost realizat cu aplicația Vatis Tech