Comisia Europeană prezintă marți ”Calea spre următorul cadru financiar multianual”– un document de 14 pagini care prezintă problemele majore care trebuie abordate în următorul buget pe șapte ani al UE.
Documentul marchează poziția Comisiei în negocierea cadrului financiar 2028-2034, proiectul urmând să fie prezentat de Comisie în vară.
Din perspectiva Comisiei, acest următor buget multianual va trebui să fie unul ”revoluționar”, care va reașeza modul în care acesta este constituit și cheltuit.
Nota de plată Covid la scadență. Propunerea Spaniei
Unul dintre principalele argumente ale nevoii de reformă bugetară este acela că împrumutul Covid vine la scadență, iar datoria comună de 300 miliarde de euro, bani care au susținut economia europeană post-pandemie, urmează să fie rambursată începând cu 2028.
Fără un nou plan bugetar, asta ar putea lua o mare parte – între 15% și 20%, conform estimărilor Comisiei – din puterea financiară a blocului.
Spania, prima dintre cele mai mari țări membre UE care și-a prezentat viziunea pentru următorul buget, propune ”rostogolirea” acestei datorii comune. Mai mult, țara propune creșterea bugetul UE – de la 1,2 trilioane de euro în prezent, la peste 2 trilioane de euro – folosind, din nou, datorie comună.
Este de așteptat ca și Comisia Europeană să ceară creșterea contribuțiilor naționale pentru a avea la dispoziție un buget mai mare.
Cum vrea să procedeze Comisia – modificarea structurii bugetare
În documentul lansat marți, Comisia Europeană pledează pentru cea mai mare reorganizare cunoscută vreodată a modului în care sunt distribuite fondurile, spunând că „status quo-ul nu este o opțiune”.
Comisia a indicat că dorește să revoluționeze structura bugetului, grupând cele peste 50 de programe de cheltuieli „tradiționale” în trei fonduri principale care oferă mai multă „flexibilitate”, pentru a face față provocărilor neașteptate.
Bugetul UE este finanțat din contribuții naționale care se ridică la aproximativ 1% din venitul național brut al UE. Aproximativ o treime este alocată subvențiilor agricole, o altă treime regiunilor cel mai puțin dezvoltate – prin așa-numita politică de „coeziune” – restul programelor acoperind de la ajutorul extern până la salariile personalului UE.
Acum, Comisia vrea o nouă structură bugetară, cu mai puține ”politici”, dar mai cuprinzătoare.
Comisia susține acum că mecanismele de distribuție existente sunt prea birocratice și lente în aprobarea proiectelor.
Un argument: UE se află în prezent la jumătatea ciclului actual bugetar de șapte ani, însă doar 6,4% din fondurile regionale au fost cheltuite până în prezent.
Planuri personalizate de țară, cu reforme și investiții obligatorii
În cadrul bugetului simplificat, Comisia ar conveni planuri pentru fiecare țară în parte, cu reforme și investiții cheie care să dicteze accesul la bani, inclusiv când vine vorba de proiecte ce țin de actualele politici de coeziune sau agricole și subvenții.
Citeşte integral articolul Noua revoluție bugetară europeană: Planuri personalizate de țară – acces la fonduri condiționat de investiții și reforme. Scadență a nota de plată a crizei Covid pe Curs de Guvernare